O
nouă publicaţie, denumită Yearbook of
International Religious Demography (Anuarul internaţional al demografiei
religioase), este prima revistă ştiinţifică axată pe perspectiva
cantitativ-demografică a studiului religiei. Religia reprezintă un factor cheie
în demografie, ajutând la realizarea de proiecţii asupra evoluţiei numerice a
populaţiei, precum şi la interpretarea altor indicatori sociali. Schimbările în
structura religioasă a populaţiei reflectă mişcările populaţiei, influxul de
emigranţi din diferite zone ale lumii.
Jurnalul de
demografie religioasă va oferi o cartografiere anuală a statisticilor legate de
religie din întreaga lume, având la bază informaţii colectate din sondaje,
recensăminte, poluri de opinie, de la comunităţi religioase şi oameni de ştiinţă.
Anuarul prezintă datele în colecţii de tabele şi articole academice din sfera ştiinţelor
sociale, a demografiei, a istoriei şi a geografiei. Fiecare ediţie a revistei
va furniza surse, metode şi rezultate ale cercetării, precum şi concluzii
privind demografia religioasă la nivel internaţional.
Dintre
lucrările publicate în noul jurnal ne-a atras atenţia un studiu ce explorează
evoluţia dinamică a diversităţii etnice şi religioase a Vienei din 1970 până în
2011, evoluţie marcată de un număr crescând de imigranţi. Dacă, în 2001,
majoritatea imigranţilor proveneau din Turcia şi fosta Iugoslavie, în 2011,
populaţia de imigranţi este mult mai diversă, incluzând germani, polonezi,
unguri, români şi bulgari. Până în 1970, Viena avea o populaţie majoritar
catolică. Secularizarea, fluxul mare de imigranţi, fertilitatea şi atitudinea
faţă de căsătorie au remodelat compoziţia religioasă a oraşului. Ca efect al
secularizării, bisericiile protestantă şi catolică au pierdut membri în mod
similar, dar la scale diferite. Perioadele de vârf ale scăderii numărului de
adepţi ai catolicismului corespunde scandalurilor legate de instituţia
bisericii, care au dus la o creştere a numărului de oameni fără afiliere religioasă.
Migrarea populaţiei catolice, protestante şi a celor fără apartenenţă religioasă
a fluctuat sau stagnat între 1971 şi 2011. În schimb, valuri constante de
imigranţi de religie ortodoxă, musulmană şi de alte religii au condus la
diversificarea peisajului religios din Viena. Pe la începutul anilor 2000,
migraţia de ortodocşi şi musulmani a început să scadă, dar se remarcă, în
continuare, o creştere a migraţiei din alte religii. În ceea ce priveşte căsătoriile
interreligioase, la protestanţi se înregistrează cea mai mare rată a acestora.
Deşi se remarcă o creştere a exogamiei în rândul catolicilor, a scăzut numărul
de mariaje interreligioase între musulmani şi persoane fără afiliere religioasă.
Între
1971 şi 2011, structura religioasă a Vienei a evoluat astfel: procentul de
catolici a scăzut de la 78,6% la 41,3%; numărul persoanelor fără afiliere
religioasă a crescut de la 10,3% la 31,6%; proporţia de musulmani a crescut de
la 0,4% la 11,6%; populaţia ortodoxă a crescut de la 1,1% la 8,4%; populaţia de
religie protestantă este cu 3 procente mai puţin numeroasă.
75%
din europeni se declară creştini, potrivit unui altul studiu publicat în
revista amintită. Studiul arată şi că 18% nu au nicio apartenenţă religioasă,
iar 6% sunt de religie musulmană. Studiul a estimat distribuţia religioasă a
populaţiei în funcţie de vârstă şi sex pentru 42 de ţări, fiind cea mai
detaliată analiză demografică pentru Europa până la momentul actual. Cercetarea
a mai indicat şi că populaţia europeană creştină are o vârstă medie de 41,7
ani, în vreme ce vârsta medie a europenilor de religie musulmană este de 31,8
ani.
O
altă lucrare publicată în anuar descrie metodologia din spatele studiului Pew Research Global Religious Landscape,
publicat în 2012, cea mai amănunţită analiză demografică din perspectivă
religioasă realizată până astăzi. Studiul, care include estimări pentru compoziţia
religioasă a peste 230 de ţări şi teritorii, are la bază 2500 de recensăminte,
sondaje şi registre ale populaţiei. Dintre principalele concluzii: unul din şase
oameni, la nivel mondial, nu are nicio apartenenţă religioasă. Studiul a oferit
în premieră şi date despre vârsta medie a adepţilor fiecărei religii, remarcându-se,
de exemplu, distanţa mare dintre media de vârstă a musulmanilor (23) şi a evreilor
(36). Cercetarea a fost realizată de Pew
Research Center în colaborare cu Institutul internaţional pentru analiză de
sistem aplicată (IIASA).
