Triada
aflată la conducerea Ministerului Sănătăţii – Eugen Nicolăescu, ministrul de
resort, şi secretarii de stat, dr. Raed Arafat şi dr. Adrian Pană – a
organizat, în prima zi a acestei luni, o întâlnire cu principalii actori din
sectorul medical românesc: conducerea Academiei de Ştiinţe Medicale, preşedinţii
comisiilor de specialitate din MS, preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi, reprezentanţi
ai principalelor sindicate care activează în acest sector, membrii Consiliului
onorific al MS, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Scopul
declarat al acestei întâlniri a fost prezentarea unor forme intermediare a
patru proiecte normative pe care ministerul intenţionează să le adopte în
cadrul reformei sistemului sanitar: legea privind malpraxisul, salarizarea
personalului medical, statutul spitalelor şi pachetul de servicii de bază.
Pentru
început, ministrul Eugen Nicolăescu a prezentat principalele direcţii de reformă
a sistemului sanitar românesc, modalităţile de realizare a reformei „prin măsuri
legislative şi politici publice de natură executivă şi managerială“.
O
prioritate este aşa-zisa echilibrare a componentelor sistemului sanitar. Opinia
ministrului este clară: deseori acesta a afirmat că fondurile de care dispune
sistemul sanitar românesc trebuie să fie orientate cu precădere către partea de
medicină primară şi medicina de ambulatoriu.
Piatra
de încercare, aşa cum o numeşte ministrul Nicolăescu, o reprezintă pachetul de
servicii medicale de bază. Lucrurile încă nu s-au clarificat aici. Exprimările
au fost dintre cele mai generale, deşi oficialii afirmă că încearcă să ducă
lucrurile către concret: „trebuie să înlesnim întâlnirile grupului de lucru, ca
să putem să ajungem la lucruri mai concrete“.
Pachetul
de bază ar putea să intre în dezbatere publică, în opinia ministrului sănătăţii,
undeva în jurul datei de 1 septembrie a.c., astfel încât, la 1 ianuarie 2014 să
poată fi implementat.
O altă
prioritate este profesionalizarea managementului spitalelor – proiectul de lege
privind statutul spitalului public din România. Coordonatorul acestui proiect
este dr. Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, care a
prezentat un raport al Băncii Mondiale – o analiză a riscurilor şi a aspectelor
corelate cu diferite forme de organizare existente în prezent în lume. Raportul
nu oferă însă vreo formulă „perfectă“ pentru noi. „Fiecare ţară trebuie să îşi
aleagă modelul sau modelele pe care le consideră cele mai potrivite“, spunea
dr. Arafat. Prin urmare, explică el, comisia care se ocupă de acest proiect de
lege va trebui să analizeze avantajele şi dezavantajele pentru România şi să
facă propuneri care să fie rediscutate în cadrul comisiei, apoi să fie supuse
dezbaterii publice.
O idee
care se desprinde din discursurile celor care conduc Ministerul Sănătăţii este
scoaterea spitalul public din încadrarea de instituţie publică, cu cod de
clasificare bugetară. Acesta ar deveni o entitate în care există un buget
global, unde „managerii, în baza unor reguli şi norme, să poată angaja sau
restructura personal, să poată restructura activităţi, dând pondere unora sau
altora, în funcţie de specificul spitalului, de interesul pacientului, de
obiectivele pe care le are de îndeplinit“. Personalul sanitar ar urma să fie
scos din subcategoria personalului bugetar, astfel încât acesta să nu mai fie
tratat ca salariat bugetar, făcând loc negocierilor şi alocărilor de salarii
„mai bune“ în viitor. „Eu cred că aceasta este schimbarea fundamentală pe care
trebuie să o propunem“, afirmă ministrul.
Şi în
privinţa legii salarizării personalului medical, Eugen Nicolăescu spune că mai
sunt anumite lucruri de clarificat. S-a recomandat din nou înmulţirea întâlnirilor
grupului de lucru, astfel încât indicatorii de performanţă şi criteriile avute în
vedere să poată fi ajustate, în aşa fel încât „să putem face estimările
necesare, ca până la sfârşitul lunii să pregătim proiectul de lege“.
Este
un proiect care a născut multe discuţii în rândul participanţilor la întâlnire,
dar foarte multe de natură tehnică, spune ministrul: „cât o să fie un
indicator, cum o să fie alt indicator, cât va contribui acel indicator la
salarizare ş.a.m.d.“.
Descentralizarea
este o acţiune pe care actuala conducere a ministerului doreşte să o continue,
prin transferarea unor spitale către autorităţile locale sau universităţile de
medicină şi farmacie; ministrul spune că îşi doreşte o reţea medicală a acestor
universităţi, pentru pregătirea medicilor şi a rezidenţilor.
De
asemenea, este pe cale să fie pusă în practică descentralizarea direcţiilor de
sănătate publică, prin transferarea lor către consiliile judeţene. Pentru asta însă,
oficialii Ministerului consideră că ar fi nevoie de o etapă intermediară, în
care aceste direcţii să fie restructurate în cadrul ministerului şi, după o
analiză minuţioasă, să se stabilească activităţile care rămân la minister şi
cele care vor trece la consiliile judeţene. Acea parte a Direcţiei farmaceutice
din cadrul ministerului care se ocupă de autorizarea farmaciilor şi de inspecţia
acestora, ar urma să fie preluată de Agenţia Naţională a Medicamentului.
Alte
posibile direcţii de reformă pe care oficialii MS le au în vedere ar fi:
controlul utilizării fondurilor publice, foarte des enunţată de actualul
ministru (există, în acest sens cardul şi dosarul electronic al pacientului, reţeta
electronică), perfecţionarea colegiilor profesionale (creşterea responsabilităţii
şi a răspunderii în ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă şi modul în
care personalul medical îşi îndeplineşte atribuţiile pe care le are),
introducerea asigurărilor private de sănătate.
Concluzia,
expusă de ministrul sănătăţii în cadrul conferinţei de presă organizată ulterior
întâlnirii, este necesitatea organizării, în două-trei săptămâni, a celei de-a
doua întâlniri, în aceeaşi formulă.
Oficialii
ministerului se vor întâlni cu Autoritatea de Supraveghere Financiară,
departamentul de asigurări, pentru a găsi soluţii la problemele ridicate în
cadrul întâlnirii pe tema legii malpraxisului. Până la mijlocul lunii iulie,
această lege ar trebui să ajungă pe masa Guvernului pentru aprobare, între 15 şi
31 august şi la Parlament, în procedură de urgenţă. Dintre toate proiectele de
lege discutate în cadrul întâlnirii, doar cel al legii malpraxisului este
deocamdată publicat şi pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
Au
fost reluate, de asemenea, mesajele privind importanţa demnităţii şi
prestigiului profesiei medicale. În această direcţie, la jumătatea săptămânii
viitoare (în perioada 9–11 iulie), va avea loc o întâlnire între conducerea MS şi
cea a CMR, cu privire la solicitările Colegiului Medicilor adresate Guvernului
României.
