Săptămâna trecută,
procurorii DNA, sprijiniți de specialiști ai SRI și ai Jandarmeriei, au derulat
61 de percheziții în București, Sibiu, Mureș, Ilfov, Sălaj, Cluj, Timiș și
Bistrița-Năsăud. Vizați au fost mai mulți medici, personal de conducere din
casele județene de sănătate, direcțiile de sănătate publică și reprezentanți ai
unor companii farmaceutice, toți acuzați de posibile fapte de corupție comise
în perioada 2012–2015. Acuzațiile se referă la încheierea unor contracte
fictive de sponsorizare între companiile farmaceutice și medici, în schimbul
direcționării preferențiale a pacienților spre anumite medicamente specifice
oncologiei. Comunicatul DNA nu a precizat oficial nici până astăzi care sunt
exact persoanele/instituțiile acuzate.
Compania GlaxoSmithKline
a confirmat că se confruntă cu acuzații de corupție în România, unde ar fi
plătit sute de doctori pentru diferite discursuri care, în realitate, nu ar fi
fost niciodată ținute. Și filiala din România a grupului elvețian Roche a
confirmat că este anchetată pentru suspiciuni de acordare de mită în schimbul
favorizării administrării anumitor medicamente. Ambele companii cooperează cu
anchetatorii. În media românească au fost menționate, citându-se surse
juridice, și alte nume de companii farmaceutice care ar fi implicate, dar până
în prezent nu există informații oficiale cu excepția celor mai sus prezentate.
Medicii sunt acuzați că
ar fi acceptat vacanțe gratuite din partea companiilor farmaceutice, camuflate
sub forma unor congrese științifice la care nu au participat deloc sau au
participat parțial. Unii dintre acești medici făceau parte din comisiile de
achiziții de medicamente din cadrul spitalelor și au beneficiat de avantajele
oferite de reprezentanții farma în schimbul favorizării achiziției produselor
companiilor respective. Funcționarii mituiți din cadrul caselor județene de
sănătate favorizau aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienților cărora li se
decontau medicamentele prin programele naționale de sănătate. Anumiți
farmaciști eliberau preferențial anumite medicamente, după ce erau în prealabil
avertizați de reprezentantul farma sau medicul prescriptor că pacientul urmează
să vină să-și ridice medicamentul. Peste 16 persoane sunt acuzate.
O parte din media
românească a prezentat eronat cazul, afirmând că medicii sunt acuzați că ar fi
fost sponsorizați de companiile farmaceutice. În realitate, procurorii acuză
participarea medicilor la vacanțe plătite de companiile farma, dar camuflate
sub forma participării la congrese științifice. Asociația Română a
Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a adoptat un cod de etică
în promovarea medicamentelor, cod care funcționează și la nivel european, și
care interzice practici de genul celor prezentate mai sus. Compania
GlaxoSmithKline, prinsă în alte scandaluri internaționale de corupție, a
anunțat încă din 2013 că nu va mai finanța participarea medicilor la congrese
și nu-i va mai plăti pentru a ține prezentări despre medicamente începând cu
2016. Din același an devine obligatoriu pentru toți medicii și toate companiile
farma din România să declare toate relațiile financiare dintre ei, informațiile
urmând să fie publicate pe site‑ul Agenției Naționale a Medicamentului.
Precizăm că jumătate din
cele 18 miliarde de dolari plătite ca amenzi de industria farmaceutică
guvernului american în ultimii patru ani au fost pentru nereguli privind
promovarea ilegală a unor medicamente și facturarea lor excesivă în cadrul
programelor guvernamentale de sănătate. Un scandal similar celui românesc a
izbucnit în 2014 în China, unde o companie farmaceutică a plătit 500 de
milioane de dolari medicilor pentru a-și crește vânzările.
Reacția internațională
este transparentizarea legăturilor financiare dintre industria farmaceutică și
medici, considerându-se că este dreptul pacientului să știe în ce fel este
legat medicul său de actorii cei mai importanți din domeniu. În Statele Unite,
unde aceste măsuri au fost deja strict aplicate, peste 45% din medici au
restricționat accesul reprezentanților farma în clinicile lor. Dar „mai este
cale lungă până să eliberăm cu adevărat medicina de influențele comerciale“,
scrie editorul British Medical Journal, Fiona Godlee.
Și în România, o parte
din companiile farma au realizat că trebuie să își schimbe modelul de promovare
a produselor și organizează sesiuni pentru angajați prin care se discută noi
metode de promovare. Până la ora scrierii acestei știri, din partea Colegiului
Medicilor din România sau a universităților de medicină nu au apărut comunicate
oficiale care să comenteze, într‑un fel sau altul, ceea ce este cel mai mare
caz de corupție medicală din ultimul an în România.
