Întreaga patologie
urologică îşi găseşte, de acum, rezolvare şi în România, la „cele mai înalte
standarde“; au fost finalizate lucrările de modernizare a Centrului de
uronefrologie şi transplant renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni (ICF),
condus de acad. Ioanel Sinescu. Inaugurarea a avut loc marţi, 27 ianuarie a.c.
Lucrările
de modernizare au început în urmă cu doi ani şi au constat în reconfigurarea,
reabilitarea şi retehnologizarea blocului operator, care, de acum, are zece săli
de operaţii (faţă de opt, cât avea înainte) – cinci pentru chirurgie deschisă,
două pentru endourologie înaltă şi trei pentru endourologie joasă –, a
departamentului de transplant – utilat la standarde de top, cu 13 paturi ATI
transplant, 17 paturi pre- şi posttransplant şi trei aparate pentru hemodializă
– şi a secţiei ATI a centrului, care cuprinde 22 de paturi.
„Este,
practic, cel mai mare centru de specialitate din România şi din Europa şi
singurul în care tot ceea ce înseamnă patologie urologică se poate rezolva“,
afirma acad. Ioanel Sinescu. Mai mult decât atât, el consideră că de acum
chirurgia urologică din România nu mai este nevoită să-şi trimită bolnavii în
străinătate pentru servicii medicale de specialitate: „Avem condiţii de
spitalizare care egalează spitalele din Occident şi, foarte important, dispunem
de o echipă de profesionişti specializaţi în străinătate în cel puţin una din
cele 13 supraspecialităţi ale urologiei“.
Conf.
dr. Carmen Orban, managerul ICF, a explicat cum reamenajarea şi modernizarea
departamentului de transplant renal (aici s-au investit aproape trei milioane
de lei), prin dotarea cu mobilier specific şi aparatura medicală de ultimă
generaţie (aparate de supleere a funcţiei renale/proceduri continue, posibilităţi
de monitorizare şi intervenţie de urgenţă la pacienţii critici) contribuie
semnificativ la lărgirea gamei de proceduri şi patologii ce pot fi rezolvate în
acest departament.
Tehnologii moderne şi proceduri noi
Acad.
Ioanel Sinescu susţine că, odată cu această modernizare, Centrul de
uronefrologie şi transplant renal dispune de tehnologie de ultimă generaţie,
achiziţionată din Europa de Vest şi America. De exemplu, noile mese de operaţii
permit aşezarea bolnavului în poziţii optime, în funcţie de organul abordat şi
de tipul de intervenţie efectuată: „În cazul unui decubit lateral, dacă
pacientul stă trei, patru sau mai multe ore – 
sunt operaţii care durează şi opt
sau nouă ore –, în condiţiile în care nu se mişcă deloc, poate să facă escare,
tulburări de vascularizaţie sau modificări în articulaţiile pe care se sprijină
corpul. Or, aceste mese au nişte perne moderne care nu permit sau permit foarte
rar traumatisme ale diverselor segmente ale organismului în timpul operaţiei“.
Apoi,
fiecare sală de operaţii este dotată cu un monitor, amplasat pe unul din pereţi,
care este conectat la o lampă scialitică de deasupra mesei de operaţii, ce conţine
o serie de celule fotoelectrice şi un captator de imagine. Pe monitor pot fi
urmărite, în timp real, manevrele pe care le face chirurgul operator. Ioanel
Sinescu spune că aceasta este o formă de educaţie pentru studenţi, rezidenţi
sau alţi urologi veniţi la specializare.
Cu
monitoare noi au fost dotate şi sălile de endoscopie, ele înlocuind vechiul
telescop prin care medicul era nevoit să privească atunci când realiza această
procedură. Astfel, „imaginea este îmbunătăţită, gestul mai precis şi
finalitatea mai bună“. Existau endoscoape şi înainte, numai că, spune şeful
centrului de la Fundeni, erau de generaţie veche.
De
asemenea, spune acad. Sinescu, aceste săli au fost dotate şi cu fluoroscoape
moderne, care permit vizualizarea felului în care avansează sonda, de exemplu,
sau ureteroscopul, sursa de distrucţie laser ori alte surse de energie, atunci
când este vorba de distrugerea unor calculi sau secţionarea unor căi urinare
stenozate, cum ar fi stenoza congenitală pielo-ureterală: „Până acum făceam
operaţie deschisă, acum o facem endoscopic, de jos în sus, până ajungem la joncţiunea
dintre bazinet şi ureter, pe care o secţionăm, o stentăm cu o sondă cu un
anumit calibru şi ea se modelează după calibrul sondei“.
Un
alt exemplu de dotări este trusa de laparoscopie, în care, potrivit acad.
Sinescu, există instrumentar chirurgical de ultimă generaţie. De exemplu, o
pensă în formă de U, menită să clampeze un vas mare, cum ar fi vena cavă sau
aorta şi să permită în acelaşi timp scurgerea sângelui în sensul normal fie că
este arterial, fie că este venos, dar să menţină orificiul fără sânge în acel
segment al literei U. Astfel, chirurgul poate vedea orificiul vasului ce
trebuie suturat fără să aibă în acelaşi timp şi pierdere de sânge: „Pentru noi,
în anumite proceduri, înseamnă enorm, pentru că altfel trebuie să treci cu
firul în timp ce curge sângele şi îl aspiri cu aspiratorul. Nu este acelaşi
lucru“.
Fie
că este vorba de patologie de prostată, tumori în vezica urinară sau stricturi
uretrale, fie că este vorba de dezintegrat calculi în ureter sau rinichi, ca
urmare a recentelor dotări, urologii de la Fundeni folosesc, după caz, sursele
cu laser. Ioanel Sinescu spune că, în acest fel, distrugerea calculului este
mai rapidă şi fragmentele rezultate din dezintegrarea lui sunt mai mici, în aşa
fel încât el se elimină ca „nisip“, fără dureri.
„N-aş
vrea să spun că tot ce avem acum nu am mai văzut sau nu am avut niciodată, dar
acestea sunt noi, de ultimă generaţie, cu performanţele cele mai mari. Pe unele
chiar nu le-am avut. Ceea ce pentru noi, în măsura în care suntem angajaţi
total la tehnici de chirurgie performante şi grele, înseamnă un plus şi, în
acelaşi timp, un ajutor pentru cei pe care îi operăm“, arată directorul
Centrului de uronefrologie şi transplant renal Fundeni.
Activitate medicală şi cercetare ştiinţifică
În
centrul de urologie de la Fundeni lucrează în prezent 21 de chirurgi urologi,
24 de medici rezidenţi, şapte medici anestezişti şi trei medici nefrologi.
Numai anul trecut, acest centru a avut aproape 15.000 de internări (aproape
7.000 continue şi 8.000 de o zi), 7.638 de intervenţii chirurgicale urologice,
cu o medie de 37 de proceduri pe zi, iar numărul zilnic al evaluărilor medicale
a înregistrat 75 de pacienţi. În 2014 au fost efectuate 148 de transplanturi
renale, înregistrându-se o medie de 12 pe lună, lista de aşteptare a pacienţilor
pentru a beneficia de transplant depăşind pragul de 1.500. În ultimii zece ani,
la Fundeni au fost realizate 1.150 de transplanturi renale, iar din 1997 până
la finalul anului trecut, 1.564. Numărul pacienţilor aflaţi în prezent pe
hemodializă sau dializă peritoneală, la nivel naţional, depăşeşte 13.500.
Din
punctul de vedere al activităţii ştiinţifice, Centrul de uronefrologie şi
transplant renal Fundeni are colaborări externe cu clinici universitare de top
din Europa. „Avem colaborări strânse cu centre specializate din Austria, Marea
Britanie şi Olanda, prin care dezvoltăm proceduri de transplantare de celule
stem pentru incontinenţa urinară, tehnici de laparoscopie urologică şi alte
proiecte de cercetare ştiinţifică“, arată acad. Ioanel Sinescu.
La
inaugurare au participat şi dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, şi
Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, care i-au asigurat pe specialişti că îi vor
sprijini în continuare cu fondurile de care vor avea nevoie, în special odată
cu intrarea în vigoare a noului contract-cadru. Ministrul Bănicioiu a catalogat
demersul de la Fundeni, ca fiind încă un pas pe drumul spre normalitate.
