Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 29 martie 2013
   Societatea Română de Pneumologie, prin intermediul Secţiunii de somnologie, a marcat Ziua internaţională a somnului şi a organizat Ziua uşilor deschise în toate laboratoarele de somnologie din ţarăla data de 15 martie a.c. Ziua internaţională a somnului este un eveniment anual organizat în întreaga lume de peste cinci ani, o celebrare a somnului fiziologic şi un prilej de dezbatere a problemelor importante legate de somnul patologic.
   Ziua Somnului 2013 se desfăşoară sub sloganul „Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos“ şi îşi propune să atragă atenţia asupra tulburărilor de somn înregistrate cu precădere la adulţii în vârstă. Un somn bun este posibil la orice vârstă, iar acest lucru are o importanţă vitală pentru starea generală de sănătate. Multe din problemele legate de somn pot fi prevenite sau tratate, însă, pe plan mondial, mai puţin de o treime din cei care suferă de astfel de probleme caută ajutor specializat. Şi aceasta se întâmplă în condiţiile în care noi toţi ne petrecem o treime din viaţă dormind. Somnul este influenţat de foarte mulţi parametri şi, din acest motiv, în acest an s-au făcut şi recomandări ferme pentru un somn sănătos incluse în următoarele 10 reguli care trebuie respectate (v. caseta).
   Statisticile estimează că, în România, între 1 şi 3% din copii şi adolescenţi pot avea tulburări respiratorii în timpul somnului, iar 4–6% din adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv (între 900.000 şi 1.100.000 de adulţi). Toate aceste tulburări pot fi depistate şi tratate în acest moment în cele peste 80 de laboratoare sau puncte de înregistrare somnografică din ţară, care marchează progresele de la an la an atât din punct de vedere al numărului, cât şi la nivelul cazurilor diagnosticate şi tratate.
   Somnologia reprezintă o competenţă, o supra­specializare care, tradiţional, a fost omologată în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Motivele recunoaşterii acestei supraspecializări ţin de patologia importantă pe care o acoperă, de faptul că salvează vieţi, de contribuţia pe care o are la reluarea vieţii profesionale şi sociale a pa­cien­ţilor care, suferind de tulburări în somn, pot deveni o problemă serioasă pentru comunitate şi pentru propria familie. În România, progresele mici, dar constante, ne permit să fim optimişti pentru viitor şi să nu dezarmăm în demersurile pe care le facem pentru acreditarea laboratoarelor şi asigu­rarea compensărilor la Casa Naţională de Asigurări.
   Având în vedere interesul în creştere al medicilor pneumologi, cardiologi, ORL, faţă de această supraspecializare, precum şi activităţile de informare şi instruire ale Societăţii Române de Pneumologie împreună cu firmele care distribuie aparatură specializată, estimăm o creştere continuă şi constantă a reţelei de laboratoare de somnologie de 10–15% în fiecare an. Interesul este demonstrat în principal de prezenţa la numeroa­sele cursuri de familiarizare cu problematica somnologiei care au fost organizate în special în ultimii doi ani.
   Diagnosticul acestor tulburări respiratorii din timpul somnului se face pe etape cu un aparat numit poligraf sau polisomnograf care investighează şi monitorizează parametrii importanţi ca: fluxul respirator, pulsul, bătăile cardiace, saturaţia, zgomotele respiratorii, mişcările corpului, dar şi ale musculaturii, mişcările ochilor, profunzimea somnului etc. Ulterior, poate exista o a doua noapte în care se alege presiunea presională (momentul titrării) necesară pentru acea atelă pneumatică CPAP sau a altor modalităţi terapeutice (fig. 1, fig. 2, fig. 3). Aceste investigaţii pot fi repetate la distanţă dacă se doreşte evaluarea la distanţă a efectelor terapiei.
   Ziua internaţională a somnului este organizată, începând din 2008, de Asociaţia Internaţională de Medicină prin Somn (World Association of Sleep Medicine – WASM), a cărei misiune este de a promova somnul sănătos în întreaga lume. Ulterior, a devenit un eveniment anual care are loc în ziua de vineri care precede echinocţiul de primăvară.
   Afirmaţiile unor membri marcanţi şi lideri de opinie din lume merită să fie menţionate pentru că ele relevă importanţa somnologiei în lume. Antonio Culebras, profesor de neurologie la Suny, Upstate Medical University in Syracuse, New York şi copreşedinte al comitetului World Sleep Day a arătat: „Dorim ca din ce în ce mai mulţi oameni să fie avertizaţi asupra importanţei enorme pe care somnul o are pentru sănătatea lor. Anul acesta punem accent pe îmbătrânirea sănătoasă şi căutăm cu toţii calea către aceasta“. Pe de altă parte, Edward Grandi, director executiv al Asociaţiei pentru Apnee în Somn din Statele Unite, a menţionat un alt element important: „Apneea în somn este o problemă majoră de sănătate la nivel mondial. Aceasta este frecvent întâlnită, însă este subdiagnosticată, iar efectele lipsei tratamentului pot fi foarte serioase“.
   Paleta afecţiunilor tratabile şi diagnosticabile în laboratoarele de somnologie este foarte largă. Pentru pneumologi în principal, această patologie este legată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv sau central, sindromul de obezitate-hipoventilaţie, boala picioarelor neastâmpărate, narcolepsia sau catalepsia etc. Tratamentul de primă linie, metoda de aur terapeutică, o constituie o „atelă pneumatică“, un aparat care se cheamă CPAP, care ţine deschisă calea respiratorie şi nu mai permite producerea pauzelor în respiraţie. Din nefericire, acest tip de terapie, extrem de eficace, nu este compensată de Casa de asigurări şi determină renunţarea la tratament din motive financiare în cazul a 57% din pacienţi.
   Un sindrom de apnee în somn de tip obstructiv nedepistat la timp poate însemna riscuri suplimentare pentru individ şi comunitate şi duce la accidente prin adormire la volan, accidente la locul de muncă, riscuri pentru şoferi profesionişti, controlori de trafic, mecanici de locomotive etc. Aceste accidente la volan, la noi în ţară, reprezintă cam 1/6 din totalul cauzelor de accidente grave. În lume, cifrele semnalează o povară pentru sistem care ar putea fi redusă prin acţiuni eficace de profilaxie.
   În SUA de exemplu, 25 de milioane de americani prezintă apnee în somn şi 200.000 sunt implicaţi în accidente de maşina, iar 38.000 mor anual din cauza complicaţiilor. Costurile pentru un pacient netratat care se prezintă ca urgenţă la CG sau ATI sunt de peste 50.000 de dolari. Productivitatea muncii scade cu 10% la cei netrataţi.
   Accidentele rutiere sunt de 7–12 ori mai frecvente la pacienţii cu sindrom de apnee în somn forma obstructivă (SASO), iar accidentele repetitive sunt de asemenea mai frecvente la pacienţii cu SASO (31% versus 6%) (Am Rev Respir Dis. 1988 Aug; 138(2):337–40. Automobile accidents involving patients with obstructive sleep apnea). Sunt patru factori de risc asociaţi riscului de accident la această categorie de pacienţi: • IMC – gradul de obezitate • severitatea SASO • hipoxemia • somnolenţa diurnă (Stephen Tregear. J Clin Sleep Med. 2009 December 15; 5(6): 573–581 – Obstructive Sleep Apnea and Risk of Motor Vehicle Crash: Systematic Review and Meta-Analysis).
   Efectul terapiei se mate­rializează în înju­mă­tăţirea numărului de acci­dente, a numărului de accidente per pacient, o diminuare a costurilor de spitalizare, în timp ce zilele de spitalizare scad de la 885 la 84 (Jean Krieger-Accidents in Ob­struc­tive Sleep Apnea Patients Treated With Nasal Continuous Positive Airway Pressure: A Pros­pective StudyFree To View. CHEST, December 1997; 112(6):1561–1566).
   Formele de sindrom de apnee în somn pot fi uşoare, moderate şi se­vere. Dacă pentru formele severe şi moderate se poate lua în calcul metoda standard bazată pe CPAP, pentru formele uşoare şi uneori pentru cele mode­rate se apelează la trata­mente protetice sau inter­venţii aplicate de medici ORL. Medicaţia este de mic ajutor în această boală, dar afecţiunile presupun adesea consultaţii interdisciplinare la care participă medici pneumologi, cardiologi, ORL, neurologi, endocrinologi, nutriţionişti, diabeticieni, psihiatri etc.
   Absenţa depistării precoce a bolii şi terapiei atrage în timp complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice (accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficienţe respiratorii, complicarea unui astm bronşic sau a BPOC), diabet zaharat, tulburări erectile, impotenţă, sindrom metabolic etc.
   Societatea Română de Pneumologie, în calitatea sa de organizaţie profesională şi ştiinţifică nonprofit formată în vederea organizării şi promovării relaţiilor profesionale şi sociale ale membrilor săi în contextul luptei împotriva tuberculozei şi a altor afecţiuni respiratorii, va fi întotdeauna un promotor al acestei zile aniversare, reiterând necesitatea cultivării acestei competenţe, a cuverturii terapiei şi a formării de echipe multidisciplinare, dar şi de asistenţi medicali pregătiţi să facă faţă acestei provocări.
 

Cele zece reguli pentru un somn sănătos

 

1. Fixează ora de mers în pat şi ora de trezire.

2. Dacă ai obiceiul de a face siesta, nu depăşi 45 de minute de dormit în timpul zilei.

3. Evită ingestia de alcool în exces cu patru ore înainte de a merge la culcare şi evită fumatul.

4. Consumul de cafea cu şase ore înainte de culcare trebuie evitat (dar şi ceaiul, apa minerală, ciocolata).

5. Evită mâncarea condimentată şi dulciurile cu patru ore înainte de a merge la culcare. Un „snack“ uşor este de preferat.

6. Exerciţiile regulate sunt binevenite, dar nu înainte de a intra în pat.

7. Foloseşte un pat confortabil şi o saltea confortabilă.

8. Asigură-ţi o temperatură confortabilă pentru somn şi o cameră bine ventilată.

9. Exclude orice zgomot care distrage atenţia şi elimină cât mai mult sursele de lumină.

10. Patul să fie rezervat doar pentru somn şi sex. Nu folosiţi patul pe post de birou, loc de muncă sau spaţiu de recreare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.