Newsflash
Știri

Citate, ghilimele şi italice (6)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - sept. 4 2009
Citate, ghilimele şi italice (6)

În articolul precedent n-a mai fost loc pentru gazzetta, un cuvânt cu o origine surprinzătoare, dar şi demnă de interes, deoarece evocă o perioadă grea din viaţa veneţienilor. Totodată, acest cuvânt a fost consacrat de un mare jurnalist şi medic. (...)

   Veneţienii au reuşit să ajungă, cu mult curaj, din izolarea şi sărăcia în care îi aşezase destinul, la dominarea mării şi la bogăţie. „Republica Serenissima“ s-a aflat la apogeu între anii 1204 şi 1453, controlând coastele Adriaticii şi rutele mediteraneene. A urmat declinul, din cauza numeroaselor războaie, îndeosebi cu turcii. În secolul XVI, când evenimentele erau numeroase, a apărut, graţie dezvoltării imprimeriei, o foaie de noutăţi – „Gazzetta de le Novite“. Gazzetta era o monedă din cupru cu o valoare foarte mică, insuficientă pentru cumpărarea ziarului. Majoritatea veneţienilor, interesaţi de noutăţile ce le afectau viaţa, nu ştiau să citească, dar dacă plăteau o gazzetta li se asigura lectura ştirilor! În prezent, în treacăt fie spus, pentru cei păliţi de bibliofobie (se stinge Galaxia Gutenberg, clamează furnizorii şi fanii de diplome ID), în loc să pună mâna pe carte au, dacă au, un audiobook. A pierit străvechea audio-gazzetta, care trece treptat, dar sigur, de la ediţiile pe hârtie la forma online.
   Mai greu este de explicat originea denumirii minusculei (valoric) monede, ştanţată la Veneţia în 1539. Gazzetta este derivat din gazza, de origine incertă. Alain Rey presupune că gazza ar proveni din lat. gaza – bogăţie, cuvânt iranian, care a călătorit mai întâi în greacă. Cu ceva imaginaţie, nu este exclusă nici relaţia cu… coţofana căreia veneţienii îi spuneau gaza, tot astfel fiind numită şi o persoană vorbăreaţă, flecară. Iar micuţa gazetă veneţiană, mai ales că era citită adesea în grup, îi provoca pe palavragii. În treacăt fie spus, calificativul de coţofană pentru persoanele prea vorbăreţe s-a păstrat şi în română, deşi în DEX este menţionat acest sens doar pentru sin. caragaţă.
   Cel care a consacrat termenul gazzetta, în sensul acceptat până azi, a fost Théophraste Renaudot (1586–1653), fondator al publicităţii şi presei franceze, medic novator şi filantrop. Orfan, născut într-o familie protestantă modestă, Renaudot a absolvit în 1606 prestigioasa Facultate de Medicină din Montpellier, deschisă pentru protestanţi. Se părea că va duce o viaţă banală, în provincie, dar, cum se întâmplă uneori, a întâlnit un om providenţial, predicatorul franciscan père Joseph, partizan al Reformei catolice şi umanist preocupat de sărăcia care făcea ravagii în regatul Franţei. Sub influenţa sa, Renaudot a scris „Traité des pauvres“ prezentat de père Joseph reginei, care îl susţine pentru titlul de „médecin ordinaire“ al regelui Ludovic al XIII-lea. La Paris, avea însă mari dificultăţi, Facultatea de Medicină, deşi pe atunci sub valoarea celei din Montpellier, fiind ostilă protestanţilor. În 1625 se converteşte din convingere la catolicism, şi datorită valorii sale, este susţinut de cardinalul de Richelieu (1585–1642), şeful Consiliului regal şi creator al Academiei Franceze, în 1635.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe