Newsflash
Știri

„Comparaison n’est pas raison“*

de - ian. 29 2010
„Comparaison n’est pas raison“*

Evaluarea severităţii pandemiei de gripă A/H1N1 compară numărul de decese confirmate cu cele estimate pentru gripa sezonieră, la nivel naţional, regional şi în întreaga lume. Aceste comparaţii nu sunt demne de încredere, din mai multe raţiuni, şi pot conduce la concluzii pripite. (...)

    Numărul de decese din gripa sezonieră sunt rezultatul unor estimări. Ele folosesc modele statistice destinate să calculeze aşa-zisul „exces de mortalitate” care apare în timpul perioadei când virusurile gripale circulă extins şi intens într-o populaţie dată.
    Estimările care folosesc toate cauzele de mortalitate. Modelele de estimare a mortalităţii folosesc datele din certificatele de deces şi din rapoartele medicale, care indică mortalitatea pentru toate cauzele de deces şi compară numărul de decese din timpul epidemiilor de gripă sezonieră cu datele de bază ale deceselor din restul anului. Se presupune că infecţiile determinate de virusurile gripale contribuie la „excesul” de mortalitate observat în timpul sezonului de gripă.
    În timpul epidemiilor de gripă sezonieră, în jur de 90% din decese se produc la persoanele în vârstă, fragile, care adesea suferă de una sau mai multe boli cronice. Deşi gripa poate agrava aceste condiţii şi poate contribui la deces, testarea pentru virusurile gripale nu se face în cele mai multe cazuri şi moartea este atribuită în mod obişnuit la o condiţie medicală de bază.
    Metodele pentru estimarea excesului de mortalitate au fost introduse în secolul 20 pentru a determina decesele asociate cu gripa care ar putea fi altfel pierdute.
    Decesele confirmate de laborator. În contrast, numărul de decese determinate de gripa pandemică aşa cum au fost notificate de autorităţile naţionale şi cumulate/tabulate de OMS sunt decese confirmate de laborator, nu estimări. Pentru mai multe raţiuni aceste „numere“ nu dau un tablou real al mortalităţii în timpul pandemiei, care este indiscutabil mai mare decât indică acele cazuri confirmate de laborator.
    După cum gripa pandemică mimează semnele şi simptomele multor boli infecţioase obişnuite, deseori medicii nu suspectează infecţia H1N1 şi nu fac teste. Acest fapt este real în ţările în curs de dezvoltare, unde decesele determinate de bolile respiratorii, inclusiv pneumonia, sunt fenomene obişnuite.
Testarea de rutină pentru gripa pandemică este costisitoare, laborioasă şi peste posibilităţile celor mai multe ţări.
    Când testarea confirmă infecţia la pacienţii cu condiţii medicale cronice, mulţi medici raportează aceste decese ca fiind determinate de agravarea bolilor cronice, şi nu de virusul pandemic. Aceste cazuri sunt pierdute în statisticile oficiale.
    Studii recente au arătat că unele teste pentru infecţia H1N1 nu sunt sigure şi rezultatele fals negative sunt o problemă frecventă. Rezultatele unei testări precise depind, în plus, de cum şi când au fost luate probele. Chiar şi în spitalele cel mai bine echipate, medicii au raportat pacienţi observaţi cu profiluri de boală distincte şi virtual identice, din care numai unii au avut teste pozitive. Într-un număr mare de ţări în curs de dezvoltare, sistemele de înregistrare vitală sunt slabe sau inexistente, ceea ce înseamnă că foarte multe decese nu sunt investigate sau nu sunt certificate în termeni de „cauză“.
    Grupele de vârstă mai tinere. Compararea deceselor din pandemie cu cele din gripa sezonieră nu măsoară precis impactul pandemiei şi din altă cauză. În comparaţie cu virusurile sezoniere, virusul pandemic H1N1 afectează mai mult grupele de vârstă mai tinere fiind din toate categoriile cele mai frecvent infectate, spitalizate, care necesită terapie intensivă şi care mor. OMS continuă să considere impactul pandemiei H1N1 2009 ca moderat. Evaluările precise ale mortalităţii şi morbidităţii vor fi probabil posibile numai la un an sau doi după ce pandemia a atins maxima şi se vor baza pe metode similare ca cele folosite pentru calcularea excesului de mortalitate din timpul epidemiilor de gripă sezonieră. (Informaţii preluate din „Basic“ – Buletinul de Actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino).

Notă autor:

*O comparaţie (care nu foloseşte aceleaşi criterii) nu probează
nimic.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe