Cu
ocazia Zilei internaţionale a romilor (8 aprilie), Asociaţia Europeană de Sănătate
Publică (EPHA), Centrul Naţional al Romilor din Macedonia şi Centrul Romilor
pentru Politici de Sănătate – Sastipen din România au cerut liderilor europeni şi
naţionali să „rezolve problemele sociale din cauza cărora populaţia romă este
prinsă într-un cerc vicios al bolilor“. Romii reprezintă cel mai mare grup
etnic european (6 milioane) şi totodată unul dintre cele mai dezavantajate,
majoritatea fiind discriminaţi şi neavând acces la servicii sociale, educaţie şi
servicii sanitare. Ca urmare, starea lor de sănătate este mai proastă, iar
speranţa de viaţă este mai scăzută, comparativ cu restul populaţiei. Printre
problemele cu care romii se confruntă în special se numără lipsa actelor de
identitate, mortalitatea infantilă, greutatea scăzută la naştere, naşterea
prematură şi bolile cu transmitere 
sexuală în rândul femeilor. În plus, mulţi
dintre aceştia trăiesc în comunităţi improvizate, care nu favorizează o bună
stare de sănătate: condiţiile insalubre cresc în rândul romilor nivelul unor
boli infecţioase precum tuberculoza, care ar putea, în lipsa măsurilor
adecvate, să se răspândească şi în restul populaţiei. De asemenea, condiţiile
„groaznice“ în care romii sunt nevoiţi să muncească au un impact semnificativ
asupra sănătăţii lor.
Recent,
Sastipen a anunţat încheierea unui nou program de calificare în meseria de
mediator sanitar pentru 100 de femei, provenite din tot atâtea comunităţi în
care trăiesc persoane de etnie romă. Dr. Eugenia Bratu, director executiv al
organizaţiei, ne-a oferit mai multe detalii despre misiunea acestora.
Mediatorii sanitari sunt femei care se bucură de încrederea comunităţii din
care provin şi care realizează legătura dintre membrii acesteia şi medicii de
familie. În 2002, de când datează iniţiativa, mediatoarele se aflau în
subordinea DSP-urilor, iar activitatea lor se desfăşura în primul rând în
domeniul sănătăţii mamei şi copilului, după care s-a extins şi în alte arii,
precum prevenţia tuberculozei. În 2008, odată cu descentralizarea şi trecerea
lor în subordinea autorităţilor locale, a avut loc o scădere de la 800 la 300 a
numărului mediatorilor, care au primit sarcini mai ales în domeniul social, scăzând
importanţa activităţilor de profilaxie. Deşi trebuiau iniţial să deservească
între 500 şi 750 de persoane, cel mai adesea mediatoarele ajută mai mult de
1.000, pentru un salariu net de 700 de lei. Sastipen îşi propune să
reimpulsioneze activitatea mediatoarelor sanitare, iar cursurile recent desfăşurate
urmează un nou standard ocupaţional. Pentru moment însă, doar pentru 50 din
cele 100 de femei instruite sunt speranţe că vor fi angajate de autorităţile
locale – bani vin de la Ministerul Sănătăţii şi sunt deja bugetaţi, aşa că
celelalte vor trebui să aştepte, probabil, până la anul. Asta deşi conform
analizei de impact a programului de mediere sanitară, în comunităţile care
beneficiază de serviciile mediatoarelor, numărul celor înscrişi pe lista medicilor
de familie este mai mare decât în celelalte.
Într-un
interviu acordat în toamnă săptămânalului „Viaţa medicală“, dr. Marc Sprenger,
directorul ECDC, lăuda activitatea mediatorilor sanitari (în special a celor din
Bulgaria), considerând-o un exemplu de bune practici pentru creşterea ratei de
vaccinare în rândul populaţiei rome.
