Acasă » ACTUALITATE » Știri
Conferinţa premierelor
Dr. Mircea Ştefan CIUHUŢA
vineri, 22 martie 2013
Academia Române a găzduit, la 12 martie
a.c., conferinţa naţională Pneumo-Web,
organizată de Fundaţia Medicală „Pneuma“, Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii,
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti şi Institutul de
Antropologie „Francisc I. Rainer“. Evenimentul marchează câteva premiere în
lumea medicală românească. Astfel, deşi subiectul abordat – bolile pulmonare şi
în special astmul bronşic – este unul discutat frecvent la manifestările ştiinţifice
medicale, conferinţa a fost organizată ca un mijloc de întâlnire între medici
specialişti în bolile pulmonare şi cercetători din domeniul antropologiei
medicale, o ramură a antropologiei care studiază, printre alte aspecte,
sistemele medicale, boala, sănătatea, interacţiunea dintre medic şi pacient sau
modul cum acesta din urmă îşi înţelege propria suferinţă produsă de îmbolnăvire.
De asemenea, în premieră pentru studiul bolilor pulmonare, conferinţa a fost organizată
ca o întâlnire pe internet, astfel încât, în afara principalilor participanţi
(prof. dr. Miron Bogdan, preşedinte, din partea Fundaţiei Medicale „Pneuma“;
dr. Magdalena Ciobanu, dr. Claudia Toma, dr. Tudor Constantinescu, dr. Ştefan
Rujinscki-Dumitrache şi dr. Dragoş Bumbăcea, din partea Institutului de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta”; dr. Valentin-Veron Toma, psih. Vladimir Baboi
şi subsemnatul, din partea Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer“),
au fost prezenţi aproximativ 30 de medici specialişti, aflaţi în diverse centre
medicale din toată ţara. O a treia premieră a acestei manifestări o constituie
comunicarea profesorului Miron Bogdan, intitulată „Studiu de prevalenţă a
astmului bronşic şi a BPOC în rândul populaţiei generale din România“ – prima
cercetare de prevalenţă a bolilor pulmonare obstructive cronice realizată la
nivel naţional în România. Aceasta a fost realizată în 2011, pe 18 arii
diferite, printr-un chestionar aplicat la domiciliu, standardizat de experţii
Societăţii Europene de Afecţiuni Respiratorii. În cazul astmului bronşic, au
fost chestionate mai mult de 5.000 de persoane, cu vârste între 19 şi 39 de
ani; s-au făcut corelaţii între diferitele simptome asociate cu astmul bronşic
în funcţie de date socio-demografice (sex, vârstă, mediu rezidenţial, nivel de
educaţie, ocupaţie, venit pe gospodărie, individ, regiuni de dezvoltare,
distribuţie pe grupe de vârstă). În cazul BPOC, au fost investigate 9.600 de
persoane cu vârsta peste 40 de ani. Atât în cazul astmului, cât şi în cel al
BPOC, procentul celor care intră în grupa cu suspiciune înaltă de boală este de
aproximativ 15%. Chestionarul a cuprins şi o rubrică despre populaţia de fumători
şi mari fumători, datele obţinute arătând că mai mult de un sfert din aceştia
prezintă dispnee de efort sau bronşită cronică. Studiul efectuat la nivel naţional
a constituit o mare bază de date, aparţinând Fundaţiei Medicale „Pneuma“, puse
la dispoziţia specialiştilor interesaţi, ce pot fi astfel valorificate.
Subsemnatul, asistent de cercetare la
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“, a prezentat lucrarea „Astmul
bronşic în antropologia medicală. Studii de caz în Bucureşti“. Comunicarea,
care îl are ca prim autor pe dr. Valentin-Veron Toma, face referire la tema:
„Naraţiuni de boală, modele de căutarea ajutorului şi trasee terapeutice la
bolnavii suferind de astm bronşic“, desfăşurată începând cu anul 2010 în cadrul
Institutului de Antropologie. Au fost intervievaţi 30 de pacienţi cu vârste
între 32 şi 78 de ani, instrumentul de lucru fiind interviul semistructurat
MINI (McGill Illness Narrative
Interview), adaptat situaţiei din ţara noastră. Studiul reprezintă
abordarea acestei boli pulmonare cronice din perspectiva antropologiei
medicale. Sunt studiate într-o manieră holistică modul în care pacientul
suferind de astm bronşic îşi percepe şi explică propria suferinţă, influenţată
de mediul său cultural şi de interacţiunea cu diferite sisteme medicale – în
cazul de faţă, în special cu cel biomedical; felul în care boala interferează
cu identitatea de sine a bolnavului astmatic şi a statusului său social şi
profesional; etapele de căutare a ajutorului medical, acceptarea sau nu a
incurabilităţii bolii şi a eventualelor efecte adverse ale medicaţiei moderne.
Sunt, de asemenea, studiate interacţiunile medic–pacient, ca şi complianţa
terapeutică a celui din urmă, un factor extrem de important în controlul bolii şi
prevenirea complicaţiilor şi agravării stării de sănătate.
Între şi după aceste două prezentări, au
avut loc intervenţii atât din partea celor prezenţi în sala de consiliu a
Academiei Române, cât şi a celor conectaţi la eveniment prin internet. Dr.
Dragoş Bumbăcea, din partea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, a
subliniat că un eventual nou studiu de prevalenţă trebuie să fie făcut posibil
printr-o finanţare dincolo de fonduri particulare, iar dr. Claudia Toma, ca răspuns
la întrebarea adresată de unul dintre participanţii online, a opinat că
diagnosticul mai eficient al BPOC presupune, pe de o parte, o mai bună educare
a populaţiei, iar pe de alta – facilitarea confirmării diagnosticului la
nivelul „liniei întâi“ (reţeaua medicilor de familie), prin dotarea cabinetelor
cu instrumentar de diagnostic. Dr. Magdalena Ciobanu şi-a exprimat speranţa că
astfel de manifestări ştiinţifice cu participare la distanţă, prin intermediul
internetului, vor mai putea fi organizate în viitor, ele reprezentând un mijloc
mult mai uşor de diseminare a informaţiilor medicale în rândul specialiştilor şi
al cercetătorilor.
