Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Contribuţii româneşti în Nature Genetics

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN joi, 14 noiembrie 2013
  Una din abordările preferate în ultimii ani, în genetica medicală, porneşte de la identificarea unor mutaţii frecvente, urmată apoi de dezvoltarea unor teste de screening, care să permită identificarea indivizilor cu risc maxim de a dezvolta patologia specifică. În funcţie de localizare, de cât de semnificativă este asocierea mutaţiilor cu boala şi, desigur, de posibilităţile medicinii actuale, atitudinea terapeutică, în cazul unui screening pozitiv, poate varia de la expectativă pe termen lung la intervenţie radicală de excizie chirurgicală preemptivă, înainte de apariţia patologiei propriu-zise, până la terapie biologică inovatoare. Un rol tot mai important este jucat însă de tratamentul personalizat, fiecare caz putând beneficia de o rezolvare specifică, luând în considerare toţi factorii cu potenţialul de a influenţa evoluţia unei patologii şi, în sens mai larg, starea de sănătate şi calitatea vieţii. Studiile genetice însă nu sunt încă uşor de realizat. Limitele nu ţin doar de costurile mari ale analizei genetice propriu-zise, anume secvenţierea ADN a întregului genom şi compararea rezultatelor cu variantele normale, ci şi de dificultatea de a dispune de serii largi de pacienţi, care să confere studiului semnificaţie statistică, precum şi de diferenţele genetice şi de mediu existente între diverse populaţii.
   Ne-am bucurat să vedem, publicate recent în Nature Genetics, două studii ce au implicat cercetători români sau de origine română, ambele vizând identificarea mutaţiilor asociate cu colangiocarcinomul (cancerul căilor biliare). Publicarea rezultatelor din cercetare într-o revistă ştiinţifică de top (cea mai importantă revistă de cercetare din domeniul geneticii şi eredităţii, factor de impact 35,209 în 2012) este o performanţă în sine, dar lăudabil este şi faptul că studiile sunt rodul colaborărilor dintre medicii din ţară cu specialişti de origine română aflaţi acum în centre de prestigiu din străinătate, bună indicaţie a creării unor reţele funcţionale de cercetare, implicând şi centre din România.
   Primul studiu, Exome sequencing identifies frequent inactivating mutations in BAP1, ARID1A and PBRM1 in intrahepatic cholangiocarcinomas, a fost condus de universitari de la Johns Hopkins (Baltimore), dar a implicat şi colective din Italia şi România. Alături de prof. dr. Irinel Popescu, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din cadrul Institutului Clinic Fundeni a mai fost reprezentat de dr. Sorin Alexandrescu şi dr. Simona Dima. Tot de origine română sunt şi alţi doi coautori ai acestei lucrări, dr. Florin Şelaru şi prof. dr. Victor Velculescu, de la Johns Hopkins. Grupul de 36 de autori a realizat secvenţierea genelor codificante din 32 de cazuri de colangiocarcinom intrahepatic, descoperind în premieră mutaţii frecvente de inactivare la nivelul mai multor gene implicate în remodelarea cromatinei (BAP1, ARID1A, PBRM1 ş.a.), cel puţin una din mutaţiile identificate survenind la aproape jumătate din cazurile analizate. Mutaţii au mai fost identificate şi la nivelul genelor IDH1 şi IDH2, comunicate anterior, codificând enzime cu rol metabolic. Rezultatele din colangiocarcinomul intrahepatic sunt însă diferite de patologia oncologică a vezicii biliare, unde studiul citat a evidenţiat alterarea frecventă a genei TP53, subliniind astfel importanţa dereglării procesului de remodelare a cromatinei în carcinomul căilor biliare intrahepatice. Acesta ar trebui să fie, în concluzia autorilor, subiectul unor cercetări viitoare, inclusiv o posibilă ţintă terapeutică, în cazul unor studii de medicină translaţională.
   Cel de-al doilea studiu – Exome sequencing identifies distinct mutational patterns in liver fluke-related and non-infection-related bile duct cancers – a fost realizat printr-o colaborare între centre din Singapore, Thailanda şi România. Prof. dr. Irinel Popescu a fost unul dintre directorii studiului, avându-le alături pe dr. Simona Dima şi dr. Anca Năstase, de la Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din Institutul Clinic Fundeni. Regăsim, însă, printre autori şi pe Ioana Cutcutache (Singapore) şi prof. asoc. Dan Duda (Harvard). Cercetarea a vizat impactul expunerii la diferiţi carcinogeni asupra mutaţiilor genetice din colangiocarcinom. Astfel, au fost analizate 108 cazuri de tumoare cauzată de infecţia cu parazitul cu tropism hepatic Opisthorchis viverrini, dar şi 101 cazuri cu colangiocarcinom cu alte etiologii. Rezultatele au relevat mutaţii diferite între cazurile cu infecţie parazitară şi cele de colangiocarcinom de alte etiologii. La acestea din urmă, care au inclus şi 45 de cazuri din România, au fost identificate mutaţii în genele BAP1, IDH1 şi IDH2 (mai frecvent decât la pacienţii cu colangiocarcinom şi infecţie parazitară), alături de mutaţii recurente ale genelor BAP1 şi ARID1A, necomunicate anterior. Concluziile sunt similare celuilalt studiu publicat simultan în Nature Genetics, indicând un rol al modulatorilor cromatinei în patogeneza colangiocarcinomului.
   Implicaţiile celor două publicaţii sunt importante. În primul rând, ele sunt o demonstraţie a faptului că este posibil să faci cercetare de vârf (şi) în România, prin integrarea în circuitul internaţional al cercetării, alături de centre internaţionale de prestigiu. În al doilea rând, cele două studii sunt o bună indicaţie a faptului că, din brain drain, capitol la care ţara noastră a stat „foarte bine“ în ultimele decenii, se poate dezvolta brain networking, concept promovat, de altfel, de Academia de Ştiinţe Medicale, al cărei preşedinte este profesorul Irinel Popescu. Nu în ultimul rând, rezultatele publicate în Nature Genetics deschid drumul către un diagnostic precoce şi obţinerea unor terapii specifice pentru o patologie cu evoluţie gravă şi rapidă, cu supravieţuire minimă la distanţă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC