Potrivit
unui studiu publicat în Buletinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la 1
iulie, măsurile de control al tutunului luate între 2007 şi 2010, în 41 de ţări,
vor preveni 7,4 milioane de decese premature până în 2050. Astfel, se
demonstrează succesul Convenţiei-cadru privind controlul tutunului (FCTC),
stabilită de OMS în 2005, în reducerea consumului de tutun şi, astfel, în
salvarea de vieţi.
În
2008, OMS a identificat şase măsuri bazate pe dovezi, cele mai eficiente în
reducerea consumului de tutun, şi a început să ofere asistenţă tehnică pentru a
ajuta ţările să-şi îndeplinească obligaţiile FCTC. Cunoscute sub numele de
MPOWER, aceste măsuri corespund uneia sau mai multor dispoziţii de reducere a
cererii, incluse în FCTC-OMS: monitorizarea
consumului de tutun şi a politicilor de prevenţie, protejarea oamenilor de fumul de tutun, oferirea de ajutor pentru renunţarea la fumat, avertizarea (warning) asupra pericolelor tutunului,
întărirea (enforcing) interdicţiilor
privind publicitatea tutunului, promovarea şi sponsorizarea, şi creşterea (raising) taxelor pe tutun.
Autorii
studiului au făcut un exerciţiu de modelare şi au proiectat numărul de decese
premature care ar fi evitate până în 2050 prin punerea în aplicare a uneia sau
mai multora din aceste măsuri.
Studiul
s-a focalizat pe cele 41 de ţări (din care două nu fac parte din FCTC) care au
aplicat măsurile de reducere a cererii la „cel mai înalt nivel de realizare“,
dovedit că atinge cel mai mare impact; 33 au pus în aplicare o măsură MPOWER,
iar opt ţări, mai multe. Ţările au totalizat aproape un miliard de oameni, din
care 290 de milioane de fumători în 2007. Având în vedere că unul din doi fumători
moare prematur de boli legate de fumat, autorii au calculat că măsurile luate
vor preveni, până în 2050, decesele premature la 7,4 milioane de persoane, ceea
ce reprezintă jumătate din cele 14,8 milioane de fumători care au renunţat.
Studiul a arătat că 3,5 milioane de decese evitate vor fi atribuite creşterii
taxelor pe ţigări. Numărul total de decese prevenite, astfel calculat, nu ia în
considerare faptul că unii fumători vor renunţa în absenţa unor politici
puternice de control al tutunului şi omite decesele premature suplimentare, ce
se vor produce mai târziu în rândul tinerilor care se vor apuca de fumat în
absenţa acestor politici. Politicile de control al tutunului duc şi la alte
beneficii pentru sănătate, cum ar fi mai puţine rezultate adverse la naştere
legate de fumatul matern, reducerea costurilor îngrijirilor de sănătate şi a
pierderii productivităţii datorate bolilor legate de fumat, mai relevă studiul.
