Autoritățile sanitare
din SUA anunță că accelerează eforturile de cercetare privind legătura cauzală
pe care medicii o intuiesc între infecția cu virusul Zika și defectele
congenitale, dată fiind iminenta răspândire pe scară largă a virusului transmis
prin înțepătura de țânțari în timpul sezonului cald. Dr. Francis Collins,
directorul Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), a cerut marți
intensificarea eforturilor de studiu al impactului Zika, citând o cercetare din
Lancet, care estimează că virusul poate ajunge la 60% din populația SUA.
Zika a fost asociat în ultimele luni cu o creștere masivă a
numărului de malformații cerebrale la nou-născuți, cu mii de cazuri în
Brazilia. Nu există niciun vaccin sau tratament împotriva virusului, înrudit cu
denga și chikungunya, care provoacă febră ușoară și iritație. Patru din cinci
persoane infectate nu manifestă niciun simptom, ceea ce face dificil ca o
femeie însărcinată să știe dacă a fost sau nu expusă.
Luni, Organizația mondială a sănătății a anunțat că e probabil
că virusul va provoca epidemii în cele două Americi, exceptând Canada și Chile
– țări unde nu sunt prezenți țânțarii din genul Aedes, principalii
vectori de transmitere a virusului. Până atunci, 21 de țări din regiune au
raportat deja transmiteri ale virusului: Brazilia a raportat prima o infecție,
în mai 2015. Graba cu care s-a răspândit infecția e explicată și prin faptul că
populațiile din regiune nu mai fuseseră anterior expuse la virus, deci lipsea
imunitatea.
„Este critic să confirmăm, prin atentă examinare epidemiologică
și studii pe animale, dacă există o legătură cauzală între infecțiile cu
virusul Zika la femeile însărcinate și microcefalie la nou-născuți“, scrie
Francis Collins, directorul NIH, pe blogul instituției. Știm prea puține despre
infecțiile cu virusul Zika. De exemplu, nu e clar cât de frecvente sunt ele la
femeile însărcinate sau când anume în timpul unei sarcini este gravida cel mai
mult expusă riscului de a transmite virusul fătului.
Tot marți, CDC Atlanta a emis ghiduri noi, prin care furnizează
instrucțiuni pediatrilor care tratează bebeluși născuți de mame posibil expuse
virusului în timpul sarcinii. Cu două zile înainte, Organizația panamericană a
sănătății (PAHO) publicase o declarație proprie privind transmiterea și
prevenția infecției cu Zika. Recomandările PAHO insistă asupra evitării
înțepăturilor de țânțar, în special la femeile însărcinate, dar și asupra
reducerii și controlului populațiilor de insecte.
Thailanda a confirmat
luni o infecție cu coronavirusul MERS (MERS-CoV) la un turist, anunță un
comunicat OMS. Este al doilea caz înregistrat în ultimele șapte luni în
Thailanda. OMS a avertizat statele din Asia de Sud-Est să aibă grijă cu privire
la riscul de import al virusului. „Toate aceste țări ar trebui să își
întărească structurile de supraveghere pentru infecțiile respiratorii acute
severe, să se concentreze pe diagnosticul timpuriu și să consolideze măsurile
de prevenție a infecției“, atenționează dr. Poonam Khetrapal Singh, director
regional OMS pentru Asia de Sud-Est. Pacientul este un bărbat de 71 de ani, din
Oman, care a ajuns la Bangkok pentru tratament, la 22 ianuarie. A fost internat
într-un spital privat, după care analizele au arătat că este infectat cu
MERS-CoV. Între timp, a fost transferat la un institut de boli infecțioase și
acum autoritățile întreprind demersurile necesare pentru a îi depista pe toți
cei care au intrat în contact cu el.
Mii de britanici au
trecut prin dureri oribile din cauza unei erori de fabricație a protezelor de
șold care le‑au fost implantate, arată o investigație a ziarului Telegraph. Protezele
au fost produse la o fabrică din Yorkshire, de una din cele mai mari firme
producătoare de astfel de dispozitive, DePuy, care a admis pentru publicația
britanică „o eroare în tehnicile de măsurare“ folosite în crearea implanturilor
de tipul „metal pe metal“. Cei care au suferit din cauza protezelor greșit
confecționate pun acum presiune pe managerii companiei să spună de cât timp
știau de acest defect de fabricație, ținând cont de faptul că au vândut ani de
zile proteze cu componente necorespunzătoare.
În trecut, același ziar arătase că protezele metal pe metal au o
rată de uzură mult mai mare decât alte tipuri de implanturi. În plus, pe măsură
ce se uzează, acestea pot elibera în circulație ioni metalici. Se credea, până
recent, că vinovate pentru acest efect ar fi materialele folosite și designul
șoldurilor, dar documente obținute de cotidianul britanic arată că la bază ar
putea sta, de fapt, o gravă problemă de fabricație. Profesorul Tim Briggs, fost
președinte al Asociației britanice a ortopezilor, a explicat că „o dimensionare
greșită poate face ca fragmente mici din proteză să se desprindă și să intre în
fluxul sanguin“. Surse apropiate companiei au confirmat că managementul firmei
știa de câțiva ani de eroarea de producție, fără ca publicul să fie informat în
tot acest timp.
