Comisia Europeană a declarat luna mai a
acestui an, Luna Europeană a Creierului, pe parcursul căreia, în toate statele
membre UE, se vor desfăşura activităţi menite să sporească înţelegerea importanţei
pe care o are cercetarea acestui organ şi a bolilor care îl afectează, precum şi
să prezinte succesele UE în domeniu, să schiţeze viitoare cercetări şi
politici, să îmbunătăţească alocarea resurselor pentru cercetarea şi îngrijirea
creierului în şi între statele membre şi să ridice tabuurile din jurul bolilor
mintale.
În acest context, marţi, la Bruxelles, sub
auspiciile CE, s-a desfăşurat conferinţa „Cercetarea europeană asupra
creierului uman – succese şi noi provocări“, la care au participat aproximativ
400 de cercetători din toată Europa. Lucrările au fost deschise de Robert-Jan
Smits, director general al DG Cercetare şi Inovare al CE, care a subliniat
faptul că bolile devastatoare ale creierului afectează profund fiecare familie
europeană şi creează probleme socio-economice aproape nesustenabile. Astfel,
cel puţin unul din trei cetăţeni ai Uniunii va suferi pe parcursul vieţii o
afecţiune cerebrală, costurile generate ridicându-se, în 2010, la 800 de
miliarde de euro, iar îmbrătrânirea populaţiei va face ca, în viitorul
apropiat, bolile creierului să afecteze mai mulţi oameni şi să coste mai mult.
Potrivit directorului general, mai multe
companii farmaceutice şi-au redus ori închis facilităţile de cercetare-dezvoltare
pentru neuroştiinţe, în ultima perioadă, deoarece identificarea şi validarea
unor noi compuşi durează mult timp, presupune costuri ridicate, au un risc mare
de eşec şi deci oferă perspective reduse de recuperare a investiţiilor.
Cu ocazia evenimentului a fost lansat un
raport dedicat sprijinului „fără precedent“ oferit de UE cercetării creierului,
prin cel de-al şaptelea Program cadrul pentru cercetare şi dezvoltare
tehnologică (FP7). În total, programul a alocat aproape două miliarde de euro în
perioada 2007–2012 pentru 1.268 de proiecte şi peste 4.300 de participanţi.
Cercetările s-au concentrat în principal pe îmbunătăţirea cunoştinţelor asupra
structurii şi dinamicii integrate a creierului, înţelegerea bolilor cerebrale,
identificarea de noi diagnostice şi dezvoltarea unor noi concepte terapeutice
sau abordări terapeutice regenerative, perfecţionarea managementului bolilor
neurologice – de pildă, prin creşterea eficienţei terapeutice şi îmbunătăţirea
cost-eficienţei îngrijirilor – şi modelarea creierului şi a proceselor
neuronale.
Şeful DG Cercetare şi Inovare şi-a încheiat
cuvântarea precizând că în următorul program de finanţare, desfăşurat în
perioada 2014–2020, numit Horizon 2020,
resursele rezervate cercetării creierului vor spori.
Şi în ţara noastră se desfăşoară, în această
perioadă, o serie de evenimente: astfel, la 7 şi 13 mai au avut deja loc la
Bucureşti două ediţii ale Cafenelei ştiinţei, cu titlul „Creierul uman: interfaţă
între univers şi umanitate“ şi respectiv „Afecţiunile cerebrale şi strokeul:
deziderate ştiinţifice şi viziuni“. În perioada 15–18 mai, tot în Capitală, se
desfăşoară Congresul Societăţii Române
de Neurologie, iar între 21 şi 23 mai,
la Cluj-Napoca, vor avea loc un atelier („Demitizarea creierului“ – adresat
publicului larg), prelegerea deschisă „Is your brain ever truly at rest?“ şi o
proiecţie de film.
De asemenea, la finele lunii, sub auspiciile
preşedinţiei irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, va avea loc o conferinţă
privind politicile europene pentru cercetarea creierului şi serviciile medicale
necesare tratării afecţiunilor sistemului nervos. Evenimentul va reuni
responsabili politici, reprezentanţi ai ministerelor naţionale, agenţii de
finanţare, organizaţii ale pacienţilor, cercetători şi profesionişti din
domeniul sănătăţii şi are printre obiective: încurajarea autorităţilor să întărească
coordonarea şi optimizarea resurelor pentru cercetarea creierului şi îngrijirii
sale şi să dezvolte strategii în aceste domenii; integrarea rezultatelor cercetării
în politici şi bune practici; accelerarea aplicaţiilor practice ale cercetărilor,
ţinând cont de nevoile pacienţilor.
