Newsflash
Știri

Cresc listele de aşteptare

de - feb. 7 2014
Cresc listele de aşteptare

 Profesorul David Haslam, preşedintele uneia dintre cele mai importante instituţii din sistemul britanic de sănătate, NICE, spune că pacienţii trebuie să se vadă pe ei înşişi într-o mai mare măsură ca „parteneri egali“ cu doctorii. Declaraţia, acordată Daily Telegraph, a venit în contextul publicării unui raport guvernamental care constata că o treime din pacienţii cu tulburări neuromotorii şi cu cancer renal nu primesc medicamentele de care au nevoie. „Am remarcat că pacienţii americani“, explică profesorul Haslam, „doresc să ştie mai multe despre tratamentul lor decât pacienţii britanici, care au tendinţa să se limiteze la „mulţumesc domnule doctor, voi lua asta“. Haslam nu sugerează că pacienţii ar trebui să fie confruntaţionali, dar consideră că aceştia trebuie să devină mai conştienţi atât de drepturile lor legale, cât şi să încerce să-şi înţeleagă mai bine boala şi tratamentul care le este prescris.

 

„Atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, noile cerinţe din domeniul sănătăţii nu vor mai putea fi satisfăcute dacă vom continua să funcţionăm în acelaşi fel“, scrie Joseph Jimenez, directorul executiv al Novartis într-un text publicat pe project-syndicate.org. Şeful marii companii farmaceutice propune trei modele noi de business, desigur deja testate cu succes (cum altfel?) de compania pe care o conduce. Cel mai intrigant este aşa-numita „distribuţie a riscurilor“: pacientul îşi plăteşte medicamentul doar dacă tratamentul se încheie cu succes. Este dat exemplul unui medicament folosit în Germania pentru osteoporoză: dacă pacientul suferă o fractură după administratea medicamentului, compania rambursează costurile acestuia. Cel de-al doilea model este deja unul clasic: abordarea terapeutică integrată a unei patologii anume prin oferirea, pe lângă terapia curativă, a unei medicaţii antialgice, a mijloacelor de prevenţie a exacerbării bolii şi a suportului social. Întreprinderile sociale sunt cel de-al treilea model propus, fiind dat exemplul indian al unui program de educaţie medicală prin care medicamentele ajung chiar şi în cele mai îndepărtate farmacii din India, datorită unei reţele de educatori funcţionale. De reţinut că Joseph Jimenez consideră filantropia corporatistă ca nefiind sustenabilă pe termen lung, deşi admite că aceasta a reuşit să ajute într-o oarecare măsură. Dincolo de toate aceste propuneri, este semnificativ că şeful uneia dintre cele mai importante companii farma din lume semnalează clar nevoia de reformare a acestei industrii.

 

 Germania trece printr-o criză a vaccinului tetravalent MMRV (pojar, oreion, rujeolă şi varicelă) ca urmare a stopării producţiei acestuia de către compania GSK. Motivaţia oficială, fără alte amănunte suplimentare, este neîndeplinirea standardelor de calitate necesare producţiei, anunţă Reuters. Medicii germani au fost oficial sfătuiţi să înlocuiască vaccinul tetravalent cu unul trivalent, acolo unde este posibil, sau să întârzie administrarea lui. Oficiali GSK au declarat că se aşteaptă şi la o criză a unui vaccin combinat împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei, ca urmare a creşterii neaşteptate a cererii şi a unei capacităţi de producţie limitate.

 

 

Inspirată de ultima carte a lui Nassim Nicholas Taleb, „Anti-fragil“, Esther Dyson, unul dintre cei mai activi antreprenori în tehnologia medicală, subliniază un unghi interesant pentru croitorii politicilor medicale. „Producerea sănătăţii este o activitate, nu o stare“, scrie Dyson, admiţând în acelaşi timp că formula folosită de ea ar putea fi prea preţioasă. Dar ideea este cea care contează: o modalitate importantă şi adesea ignorată de a gestiona costurile tot mai mari generate de industria medicală este implicarea angajatorilor în producerea de sănătate pentru angajaţii lor. Dar asta nu se poate realiza fără investiţii: într-un mediu de lucru netoxic şi plăcut, în mâncare bună la cantina din apropiere, în fotolii care stimulează o poziţie corporală corectă, în crearea unor pauze active. „În companiile bune, angajaţii sunt trataţi ca voluntari şi motivaţi, nu manipulaţi, să producă performant“. Din păcate, principiul enunţat de Dyson este adesea ignorat de corporaţii.

  Biroul Naţional de Audit din Marea Britanie a constatat că raportările spitalelor britanice cu privire la timpul de aşteptare al pacienţilor lor sunt eronate în peste jumătate din cazuri. Erorile apar în înregistrarea orelor de aşteptare experimentate de un sfert din pacienţi, pentru alt sfert această durată fiind subestimată. Prin lege, spitalele din Marea Britanie sunt obligate să-şi trateze pacienţii în mai puţin de 18 săptămâni de la momentul eliberării trimiterii către spital. Într-unul dintre studiile derulate de Biroul Naţional de Audit, doar pentru 43% din pacienţi înregistrările efectuate au fost corecte, scrie The Guardian. Sistemul britanic de sănătate este expus la o cerere sporită de servicii medicale şi, în acelaşi timp, trebuie să facă faţă unor tăieri bugetare de 20 de miliarde de lire sterline. În acest context, listele de aşteptare au început din nou să crească. Ministerul Sănătăţii condus de Jeremy Hunt priveşte dintr-un alt unghi aceste date, afirmând că „numărul pacienţilor care aşteaptă mai mult de 18, 26 şi 52 de săptămâni este mai mic decât în orice altă perioadă a guvernului trecut“. Discuţia are relevanţă mare şi pentru România, în perspectiva noilor schimbări legislative preconizate de autorităţile de la Bucureşti.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe