Mărul discordiei între producătorii de
medicamente şi guvern este, de-o vreme încoace, taxa cu nume englezesc.
Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România
au anunţat eşecul discuţiilor cu guvernul (reprezentat de Ministerul Sănătăţii şi
Ministerul Finanţelor Publice), referitoare la modificarea taxei. Autorităţile
au respins propunerile reprezentanţilor APMGR, argumentul fiind îndeplinirea
acordului cu FMI şi Comisia Europeană. În acest caz, producătorii de
medicamente generice declară că soluţia rămâne insolvenţa sau reevaluarea
portofoliului de produse, renunţându-se la medicamentele compensate care, din
cauza nivelului taxei clawback, au ajuns nerentabile; astfel, sute de
medicamente cu preţ accesibil riscă să dispară de pe piaţă. Printre acestea se
numără: propranolol, metoclopramid, ketotifen, digoxin, captopril, furosemid,
piroxicam etc.
Totodată, APMGR cere FMI şi CE să se pronunţe
public asupra impunerii taxei clawback în forma actuală. În prezent, ea se
aplică nediferenţiat, nu în funcţie de produs, DCI, grupă terapeutică sau
categorie de preţ. Nu se bazează pe realitatea pieţei (consumul real), ci pe
bugete subevaluate (istoricul colectării de fonduri). De asemenea, e aplicată
companiilor farmaceutice înainte de plata medicamentelor la farmacii. În
viziunea APMGR, taxa clawback sustenabilă de către industrie trebuie să fie
previzibilă şi plafonată la o valoare maximă realistă, accesibilă producătorilor
de medicamente generice. Baza de calcul ar trebui, cred producătorii de
generice, să fie preţul de fabrică, nu cel de raft, iar suma de referinţă
utilizată la calculare ar trebui să fie consumul real din anul anterior.
Mecanismul clawback trebuie să controleze
creşterea disproporţionată a vânzărilor de medicamente, nu să acopere deficitul
bugetului public, mai cred reprezentanţii APMGR. Ei doresc şi ca termenele de
plată să fie corelate cu cele de decontare. În fine, ei consideră că aplicarea
unei noi taxe de clawback ar trebui să se facă numai după revizuirea calculului
pentru primele două trimestre ale acestui an.
Discuţiile dintre cele două „tabere“, la
masa tratativelor, au eşuat. Nimeni nu e dispus să cedeze. Ce va urma?
