Noul
proiect-pilot al statutului spitalelor, pus în dezbatere publică de Ministerul
Sănătăţii, aduce câteva modificări importante printre care prevederea posibilităţii
de intrare în faliment a spitalelor orăşeneşti. Statutul spitalelor va fi
modificat şi pentru a crea cadrul de funcţionare necesar introducerii practicii
private în spitalele de stat. În acest proiect-pilot vor fi incluse 10 spitale:
• două
spitale clinice regionale de urgenţă de competenţă IA;
• două
spitale judeţene de urgenţă;
• două
institute clinice naţionale;
• două
spitale judeţene de urgenţă fără statut de spital clinic;
• două
spitale orăşeneşti.
Spitalele-pilot vor fi clasificate în
spitale de interes naţional şi spitale de interes local. Toate se vor
reorganiza ca instituţii de sănătate autonome.
Spitalele-pilot de interes local se vor
putea reorganiza ca asociaţii sau fundaţii medicale, în urma deciziei
consiliilor judeţene sau locale care le au în subordine (sau a altor instituţii
care le au în subordine). Aceste fundaţii şi asociaţii medicale vor fi de
utilitate publică, sub formă de persoană juridică de drept privat fără scop
patrimonial. Patrimoniul şi bunurile spitalelor reorganizate sub formă de fundaţii
pot fi transmise doar persoanelor juridice private sau publice fără scop
patrimonial, care au un scop identic sau asemănător. Se prevăd condiţiile în
care un spital-pilot de interes local poate intra în lichidare.
Mai mult de 50% din costurile
spitalelor-pilot „sunt acoperite din vânzări“ şi ele vor aparţine sectorului
societăţilor nefinanciare. Aceste spitale vor fi conduse de un Consiliu de
Administraţie format din şapte sau nouă membri (care vor alege şi preşedintele
CA):
–
trei vor fi reprezentanţi ai autorităţii care are responsabilitatea
managementului spitalului, adică reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau
ai Consiliului Judeţean;
–
un reprezentant al Ministerului Sănătăţii sau al autorităţilor locale după caz;
–
doi reprezentanţi ai Universităţii de Medicină pentru spitalele clinice;
–
un reprezentant al Colegiului Medicilor;
–
un reprezentant al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România;
–
un reprezentant al sindicatelor.
Cu alte cuvinte, majoritatea în Consiliul de
Administraţie va fi deţinută fie de Ministerul Sănătăţii, fie de autoritatea
locală în subordinea căreia se află spitalul respectiv. Managerul spitalului
poate fi o persoană fizică sau una juridică şi poate fi demis de Consiliul de
Administraţie.
În spitalele-pilot unde se desfăşoară învăţământ
medical, şeful de secţie va fi cadrul didactic cu cel mai mare grad. Studiile
clinice desfăşurate în spitalele-pilot se derulează exclusiv pe bază de
contract de cercetare încheiat între spital şi finanţatorul cercetării.
Consiliul de administraţie poate decide
instituirea unui sistem de salarizare a personalului medical în funcţie de
performanţă, dar salariul nu va fi mai mic decât salariul existent la momentul
transformării spitalului în instituţie autonomă.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al
spitalului-pilot este propus de manager şi avizat de Consiliul de Administraţie.
Acest buget trebuie să fie publicat pe site-ul spitalului. Ministerul Sănătăţii
monitorizează lunar cheltuielile şi execuţia bugetului şi poate interveni
atunci când constată nereguli. Veniturile spitalelor-pilot vor putea fi obţinute
din:
–
contracte cu casele de asigurări de sănătate, dar şi cu alte persoane juridice;
–
bugetul Ministerului Sănătăţii pentru programele naţionale, investiţii în
infrastructură şi dotări, finanţarea salariilor rezidenţilor şi a
departamentelor de urgenţă;
–
fonduri europene nerambursabile;
–
servicii medicale acordate în regim privat;
–
coplată;
–
servicii de sănătate, servicii hoteliere;
–
donaţii sau sponsorizări;
–
împrumuturi interne şi externe care vor fi rambursate din veniturile proprii;
–
asocieri în parteneriat public-privat;
–
bugetul autorităţilor locale pentru spitalele orăşeneşti.
Spitalele de interes local vor putea fi
renovate, modernizate sau dotate cu aparatură medicală finanţată de la bugetul
Ministerului Sănătăţii doar dacă autorităţile locale participă cu minimum 30%
din cheltuieli. Este menţionată şi o excepţie aici: dacă modernizarea coincide
cu obiective prioritare ale Ministerului Sănătăţii, atunci contribuţia autorităţilor
locale poate fi de doar 5%.
Aparatura medicală şi imobilele aflate în
administrarea spitalelor-pilot pot fi închiriate sau concesionate unor persoane
fizice sau juridice, fără schimbarea destinaţiei lor de asistenţă medicală sau
socială. Fac excepţie aparatura medicală şi dispozitivele medicale achiziţionate
de la buget, din fondurile Ministerului Sănătăţii sau din fonduri externe.
Asistenţa medicală de urgenţă se va acorda
tuturor în fiecare dintre aceste spitale-pilot. În cazul unor dezastre,
accidente colective, conflicte sociale etc., cheltuielile efectuate de
spitalele-pilot vor fi furnizate de la bugetul statului.
Spitalele-pilot din reţeaua Ministerului Sănătăţii
(majoritatea spitalelor de interes naţional) se vor putea reorganiza sau
restructura cu aprobarea ministrului Sănătăţii, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii
sau a managerului spitalului.
