Pandemia de COVID-19 se află într-o continuă dinamică din cauza mutaţiilor pe care SARS-CoV-2 le suferă. Majoritatea statelor lumii parcurg cel de-al cincilea val, provocat de varianta Omicron a virusului.

În prezent, una dintre principalele arme folosite împotriva acestui virus rămâne vaccinarea populaţiei eligibile. Pentru un rezultat satisfăcător, conform studiilor disponibile și informaţiilor oferite de specialiști, majoritatea populaţiei trebuie să fie vaccinată împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, în România, politica de vaccinare nu a reușit să determine populaţia să se vaccineze într-un număr cât mai mare. Astfel, o rată scăzută a vaccinării în rândul populaţiei face să ne confruntăm cu un număr mare de infectaţi, persoane internate în secţiile ATI și persoane decedate.

Studiul pe care îl supunem atenţiei, „Study on the Refusal of Vaccination against COVID-19 in Romania” (1), publicat în prestigioasa revistă Vaccines, a fost elaborat de mine alături de prof. dr. Sorin Purec și prof. dr. George Niculescu de la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Acest studiu relevă o parte a motivelor pe care unele persoane le folosesc ca argument pentru a nu se vaccina împotriva COVID-19.

Studiul, derulat în timpul valului al patrulea al pandemiei, a fost conturat pe baza unui chestionar ce a fost aplicat în mediul online. Eșantionul cuprinde un număr de 650 de respondenţi (411 femei și 239 de bărbaţi) din următoarele categorii: vârsta cuprinsă între 18 ani și 65+; domiciliul stabil în mediul rural sau urban; diferite niveluri de educaţie; nu au fost vaccinaţi împotriva COVID-19; au trecut sau nu prin boală; domiciliul stabil în România.

De menţionat că și femeile, și bărbaţii au motivat aproximativ asemănător deciziile de nevaccinare și au oferit note similare sau apropiate în cazul afirmaţiilor de tip „fake news”.

Când e posibil să fi eșuat statul?

Considerăm că rata mică a vaccinării împotriva COVID-19, în cazul României, are drept cauze un cumul de factori care vizează nivelul de încredere pe care participanţii îl au în sistemul medical (26%), în medici (65%) și în informaţiile pe care le au la îndemână cu privire la vaccinurile
anti-COVID.

Este posibil ca statul nostru să fi eșuat atunci când a lansat campania naţională de vaccinare din cauza omiterii unui aspect important: lipsa de educaţie medicală a maselor. Dintre respondenţi, 35% nu au încredere în
medici și 74% în sistemul medical din România (1).

Încrederea scăzută a fost observată doar în cazul vaccinurilor
anti-COVID. Per a contrario, respondenţii prezintă o încredere ridicată în vaccinurile obligatorii incluse în schema naţională de vaccinare și în vaccinurile opţionale, cum ar fi vaccinurile anti-hepatita A și B, anti-rotavirus, gripal, meningococic, pneumococic etc.

Deși respondenţii nu au fost de acord să își inoculeze unul dintre vaccinurile anti-COVID aprobate în România, 94,92% dintre ei sunt vaccinaţi cu vaccinurile incluse în schema naţională de vaccinare a populaţiei (1).

Studiul nostru arată că neîncrederea vizează mai degrabă tipul nou de vaccinuri, cel bazat pe ARN mesager, reticenţii care s-au vaccinat într-un final optând pentru unul dintre vaccinurile „clasice”, AstraZeneca sau Johnson & Johnson. Argumentele respondenţilor cu privire la decizia de nevaccinare împotriva COVID-19 pot fi observate în Tabelul 2.

Știrile false, element serios de îngrijorare

Studiul dezvăluie, de asemenea, o proporţie foarte mare de respondenţi care au încredere în afirmaţiile știrilor false, fapt îngrijorător având în vedere că la baza acestora nu se regăsesc argumente știinţifice prin care să poată fi susţinute. În Tabelul 1 este reprezentat nivelul de încredere a participanţilor în informaţiile de tip „fake news”.

Considerăm că acest nivel de încredere acordat informaţiilor de tipul „fake news” reprezintă un element serios de îngrijorare și extrem de dăunător pentru campania naţională de vaccinare.

Principalul vector de propagare a unor astfel de informaţii este reprezentat de reţelele sociale, urmat de site-uri rău intenţionate, care se fac vinovate de neaplicarea unor politici menite să stopeze acest fenomen aflat în plin avânt.

Lipsa unei culturi medicale elementare a oamenilor și o campanie de vaccinare lacunară a statului conduc spre un astfel de scenariu, care creează o lume conspiraţionistă la care acced din ce în ce mai multe persoane (1).

Citiți și: UE aruncă de două ori mai multe vaccinuri decât cele donate Africii