Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

De la farmacogenomică la terapie prin joc

Viața Medicală
Dr. Sorina VASILE vineri, 13 octombrie 2017
Mai mulți specialiști în neurologie, neurochirurgie, psihiatrie și psihologie pediatrică din România, Moldova, Canada și Franța au vorbit săptămâna trecută la Cluj despre adicție, tulburări anxioase și deficit motor în cadrul congresului Societății de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România (SNPCAR). Au fost discutate teme precum etiopatogenia și condițiile sociale în toxicomaniile și dependențele de droguri, protocoale de intervenție pentru copiii și adolescenții dependenți de jocuri de noroc, diferite tipuri de psihoterapii în tratamentul anxietății, dar și elemente de abordare și tratament în tumori cerebrale și boli neurogenetice.
Conf. dr. Laura Nussbaum, președinta SNPCAR, a vorbit despre variabilitatea răspunsului la medicația psihiatrică, pentru care există date din literatură care arată că acestea se corelează puternic cu polimorfismele metabolice. Nussbaum, șefa clinicii de psihiatrie pediatrică de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, efectuează teste farmacogenetice pentru a depista variabilitatea genetică a copiilor aflați sub tratament cu psihotrope. Pacienții pot astfel efectua genotipări la nivelul CYP2D6, CYP3A4, CYP1A2, CYPC19 și al genei pentru receptori serotoninergici 5HTR2A. O parte din aceste rezultate au fost analizate și a fost comparat felul în care răspund la terapia medicamentoasă pacienții care au beneficiat de testare farmacogenetică prealabilă față de pacienții care au primit medicamente psihotrope fără o astfel de procedură. Astfel, primul grup a înregistrat o evoluție clinică mai bună și o ameliorare a metaboliților la spectroscopie, ca răspuns pozitiv la farmacoterapia aleasă. Grupul celor care nu au primit o astfel de testare a avut o rată mai mare de reacții adverse și de non-răspuns la tratament. A fost, de asemenea, subliniat faptul că activitatea CYP e mai crescută la copii față de adulți, iar pacienții pediatrici necesită atenție și monitorizare sporită.
Dr. Liana Kobylinska, de la UMF „Carol Davila” București, a prezentat o lucrare despre implicațiile circuitelor oxitocinergice în patologia psihiatrică. Oxitocina poate avea rol anxiolitic și se urmărește abordarea acesteia în medicația psihiatrică. De asemenea, există indicii că nivelurile oxitocinei ar putea reprezenta un marker de prognostic în tulburarea de spectru autist.
Dr. Ilinca Mihăilescu, dr. Florina Rad și o echipă de medici coordonată de prof. dr. Iuliana Dobrescu, de la Clinica de psihiatrie pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” București, au analizat tendințele în diagnosticele psihiatrice ale copilului și adolescentului între anii 1990 și 2014. Au fost astfel centralizate peste 30.000 de diagnostice ale pacienților internați pe secția de psihiatrie pediatrică în ultimii 25 de ani. Diagnosticele puse înainte de 2008 au fost adaptate și standardizate în concordanță cu ICD-10. Au fost analizate apoi schimbările în incidența diferitelor patologii psihiatrice în cadrul secție de psihiatrie pediatrică. S-a observat că procentajul celor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist a crescut de la 3% în 1990 la 42% în 2014. De asemenea, procentul celor diagnosticați cu afecțiuni hiperkinetice a crescut de la 7% în 1990 la 42% în 2012. Pe de altă parte, a avut loc o scădere a ratei pacienților internați pentru tulburări somatoforme și disociative, de la 23% în 1991 la 7% în 2014. Rezultatele au fost publicate în Revista Română de Psihiatrie.
Conf. univ. Oana David, de la departamentul de psihologie clinică și psihoterapie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a prezentat rezultatele preliminare ale unui studiu care vizează eficiența terapeutică a unui joc numit RETMAN. Acesta este un acronim al terapiei rațional-emotive și cognitiv-comportamentale (Rational-Emotive Therapy) care își propune să îi ajute pe copii să identifice gândurile iraționale și să-și formeze abilități de a gândi rațional.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.