Mai mulți specialiști în neurologie, neurochirurgie,
psihiatrie și psihologie pediatrică din România, Moldova, Canada și Franța au
vorbit săptămâna trecută la Cluj despre adicție, tulburări anxioase și deficit
motor în cadrul congresului Societății de Neurologie și Psihiatrie a Copilului
și Adolescentului din România (SNPCAR). Au fost discutate teme precum
etiopatogenia și condițiile sociale în toxicomaniile și dependențele de
droguri, protocoale de intervenție pentru copiii și adolescenții dependenți de
jocuri de noroc, diferite tipuri de psihoterapii în tratamentul anxietății, dar
și elemente de abordare și tratament în tumori cerebrale și boli neurogenetice.
Conf. dr. Laura Nussbaum, președinta SNPCAR, a vorbit
despre variabilitatea răspunsului la medicația psihiatrică, pentru care există
date din literatură care arată că acestea se corelează puternic cu
polimorfismele metabolice. Nussbaum, șefa clinicii de psihiatrie pediatrică de
la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara,
efectuează teste farmacogenetice pentru a depista variabilitatea genetică a
copiilor aflați sub tratament cu psihotrope. Pacienții pot astfel efectua
genotipări la nivelul CYP2D6, CYP3A4, CYP1A2, CYPC19 și al genei pentru
receptori serotoninergici 5HTR2A. O parte din aceste rezultate au fost
analizate și a fost comparat felul în care răspund la terapia medicamentoasă
pacienții care au beneficiat de testare farmacogenetică prealabilă față de
pacienții care au primit medicamente psihotrope fără o astfel de procedură.
Astfel, primul grup a înregistrat o evoluție clinică mai bună și o ameliorare a
metaboliților la spectroscopie, ca răspuns pozitiv la farmacoterapia aleasă.
Grupul celor care nu au primit o astfel de testare a avut o rată mai mare de
reacții adverse și de non-răspuns la tratament. A fost, de asemenea, subliniat
faptul că activitatea CYP e mai crescută la copii față de adulți, iar pacienții
pediatrici necesită atenție și monitorizare sporită.
Dr. Liana Kobylinska, de la UMF „Carol Davila” București, a
prezentat o lucrare despre implicațiile circuitelor oxitocinergice în patologia
psihiatrică. Oxitocina poate avea rol anxiolitic și se urmărește abordarea
acesteia în medicația psihiatrică. De asemenea, există indicii că nivelurile oxitocinei
ar putea reprezenta un marker de prognostic în tulburarea de spectru autist.
Dr. Ilinca Mihăilescu, dr. Florina Rad și o echipă de
medici coordonată de prof. dr. Iuliana Dobrescu, de la Clinica de psihiatrie
pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” București, au
analizat tendințele în diagnosticele psihiatrice ale copilului și
adolescentului între anii 1990 și 2014. Au fost astfel centralizate peste 30.000 de diagnostice ale pacienților
internați pe secția de psihiatrie pediatrică în ultimii 25 de ani.
Diagnosticele puse înainte de 2008 au fost adaptate și standardizate în
concordanță cu ICD-10. Au fost analizate apoi schimbările în incidența
diferitelor patologii psihiatrice în cadrul secție de psihiatrie pediatrică.
S-a observat că procentajul celor diagnosticați cu tulburări din spectrul
autist a crescut de la 3% în 1990 la 42% în 2014. De asemenea, procentul celor
diagnosticați cu afecțiuni hiperkinetice a crescut de la 7% în 1990 la 42% în
2012. Pe de altă parte, a avut loc o scădere a ratei pacienților internați
pentru tulburări somatoforme și disociative, de la 23% în 1991 la 7% în 2014.
Rezultatele au fost publicate în Revista Română de Psihiatrie.
Conf. univ. Oana David, de la departamentul de psihologie
clinică și psihoterapie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a
prezentat rezultatele preliminare ale unui studiu care vizează eficiența
terapeutică a unui joc numit RETMAN. Acesta este un acronim al terapiei
rațional-emotive și cognitiv-comportamentale (Rational-Emotive Therapy) care
își propune să îi ajute pe copii să identifice gândurile iraționale și să-și
formeze abilități de a gândi rațional.