Ca orice alt membru al Uniunii Europene, şi
România va trebui să se alinieze anul acesta directivei europene privind
îngrijirile transfrontaliere, ceea ce ar putea constitui un moment de cotitură
pentru sistemul medical din ţara noastră. Până atunci însă, sănătatea rămâne un
domeniu (nu singurul) grevat de multe decalaje, unele uriaşe, faţă de
majoritatea statelor membre UE. Câteva din aceste decalaje au fost dezbătute în
cadrul unei conferinţe organizate la sfârşitul lunii trecute la Bucureşti, de
Platforma Europeană de Dezvoltare.
Finanţarea, indicatorii stării de sănătate,
încrederea şi satisfacţia populaţiei faţă de sistemul de sănătate din România,
precum şi tehnologizarea ar fi – crede dr. Vasile Cepoi (foto), consilier al
primului-ministru – principalele zone în care decalajele sunt vizibile. În ce
priveşte finanţarea, în 2013, sistemul primeşte 4,6% din PIB, deşi ar trebui ca
ponderea să crească la cel puţin 6%. Cum sistemul de asigurări exprimă responsabilitatea
individului faţă de propria lui sănătate, fostul ministru al sănătăţii este de
părere că fondul de asigurări ar trebui să fie utilizat pentru plata
îngrijirilor de sănătate (riscul financiar reprezentat de boală), iar statul să
fie responsabil de prevenţie, de urgenţe şi de asigurarea accesului universal
la sănătate. Ar mai trebui, spune Vasile Cepoi, ca întâi să definim pachetele
de servicii de sănătate (pachetul de bază şi pe cel de servicii de sănătate
publică) şi abia apoi să evaluăm costurile – doar atunci, crede medicul, am
putea vedea ce tip de finanţare trebuie crescut. Specialistul a amintim însă
faptul că 10,7% (valoarea din România) este cota de contribuţie cea mai redusă
din Europa, toate celelalte ţări având peste 12%. În opinia consilierului, dacă
dorim să păstrăm un pachet de servicii „aşa de generos“, probabil va trebui să
creştem contribuţia. Soluţia însă ar putea fi, potrivit vorbitorului, o reducere a pachetului de servicii, dar şi o
creştere a contribuţiei.
Investiţiile în sănătate – afirmă dr. Sorin
Popescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de
Medicamente – au devenit doar un subiect de campanie electorală: timp de o
lună de zile, din patru în patru ani, este abordat şi acest subiect. În condiţiile
în care media europeană a procentului din PIB alocat sănătăţii este de 8,6%, cu
4% (şi acesta obţinut abia în 2013), România se află în continuare pe ultimul
loc, penultimul loc având 6%. „Nu pot fi de acord cu politicienii care spun că
nu investim în sănătate pentru că nu merge bine economia“, adaugă preşedintele
ARPIM. Tot el continuă: dacă ne uităm la modul cum statele europene au abordat
acest domeniu, vedem că, de la 4% din PIB în anii ’60 ai secolului trecut, au
ajuns în prezent la 8–9%, ceea ce înseamnă că investiţiile în sănătate au urmat
un ritm mai alert decât creşterea economică.
Platforma Europeană de Dezvoltare a fost
înfiinţată în a doua parte a anului 2010, cu misiunea de a deveni un vehicul de
întărire a legăturilor între organizaţii economice publice şi private,
organizaţii civile şi instituţii autohtone şi europene.
