S-a
observat că, la depresivi, serotonina, responsabilă de starea de fericire, se
secretă în cantităţi foarte mici. Nivelul ei este reglat de proteina p11, care
la persoanele predispuse la depresie este secretată în cantităţi mai mici decât
la cele sănătoase. Datele statistice arată că numărul depresivilor creşte uşor
în anotimpul rece, îndeosebi în perioada sărbătorilor. Premisele sunt create de
scurtarea zilelor (când expunerea la lumină naturală este mai scăzută decât în
restul anului) şi de frig. În ceea ce priveşte apariţia depresiei în preajma sărbătorilor
de iarnă, specialiştii Asociaţiei Americane de Psihologie afirmă că starea este
mai frecventă la persoanele singuratice, din cauza sentimentului de abandon,
şi la cele care asociază Crăciunul cu un eveniment neplăcut din viaţa lor,
precum decesul cuiva drag, un divorţ ori pierderea locului de muncă.
Ar trebui însă făcută o delimitare clară
între depresia uşoară, o reacţie normală a unei persoane sănătoase faţă de un
context inconfortabil, şi tulburarea depresivă, o boală gravă. Episodul depresiv,
instalat frecvent în preajma sărbătorilor chiar şi la persoanele fără
probleme semnificative, 
este uşor de recunoscut. Persoana în cauză manifestă
dezinteres faţă de lucrurile din jur şi are o stare de apatie şi tristeţe fără
un motiv anume. În unele cazuri, apar şi tulburări de somn, pierderea stimei de
sine sau, izolat, ideaţie suicidară. Pentru a pune diagnosticul de depresie,
aceste simptome trebuie să se manifeste cel puţin două săptămâni consecutiv. În
cazul unei tulburări depresive, în schimb, lucrurile se complică. Depresivul
are tendinţa de a se izola de cei din jur şi nu-şi mai poate îndeplini
sarcinile zilnice.
În general, persoanele depresive au tendinţa
de a vedea numai „jumătatea goală a paharului“, iar studiile au arătat că
gândurile distructive întreţin şi adâncesc starea de tristeţe. Specialiştii de
la Clinica Mayo susţin că gândirea pozitivă joacă un rol crucial în depăşirea
unui episod depresiv. Atunci când creierul este stimulat continuu, se va afla
tot timpul în starea de a găsi soluţii la problemele de zi cu zi. Această
dispoziţie este condiţionată de circuitele serotoninergice care se proiectează
pe scoarţa cerebrală şi obligă creierul să fie activ. Mişcarea joacă un rol
important în combaterea stresului, precum şi în atenuarea simptomelor, în cazul
formelor uşoare de depresie: 30 de minute de activitate fizică zilnică
stimulează eliberarea neurotransmiţătorilor responsabili de starea de bine.
Într-un mediu confortabil, depresivii se pot relaxa mult mai uşor. Un rol
important îl au şi persoanele cu care aceştia intră frecvent în contact.
