Numărul copiilor supraponderali și obezi a
crescut în ultimii ani în majoritatea țărilor europene. Se estimează că, în
prezent, obezitatea afectează unul din trei copii cu vârsta între 6 și 9 ani.
La sfârșitul lunii noiembrie au fost prezentate rezultatele JANPA (Joint
Action on Nutrition and Physical Activity) – un plan de lucru comun
la care au participat în ultimii doi ani 26 de țări europene și 39 de
instituții, sub patronajul Comisiei Europene și al biroului regional OMS pentru
Europa. Obiectivul proiectului a fost stoparea creșterii ratei obezității
pediatrice în țările europene până în anul 2020, pornind de la analiza și
modificarea unor factori importanți ce țin de stilul de viață: nutriția și
sportul.
Printre altele, JANPA a identificat nevoia
de a îmbunătăți modul de afișare a informațiilor nutriționale pe pachetele
produselor alimentare. Modelul francez OQUALI, care analizează calitatea
alimentelor, a fost testat în România și Austria pe două categorii de alimente
consumate frecvent de copii: băuturile carbogazoase și cerealele pentru micul
dejun. S-a obținut astfel o „radiografie” a compoziției acestor alimente, dar
și un grafic al variabilității acesteia în diferite țări de pe teritoriul
Europei. Pe baza acestor date, se pot stabili obiective privind reformularea și
monitorizarea informațiilor nutriționale prin intermediul instituțiilor publice
locale. De asemenea, au fost identificate criterii pentru a selecta cele mai
bune practici și intervenții ce pot fi implementate la nivelul instituțiilor de
educație – școli, grădinițe, licee – în funcție de bugetele, obiectivele și
nevoile fiecărei țări în parte.
Conflictele de interese nu au fost
dezvăluite în mod corespunzător în cel puțin 24 de studii privind impactul
băuturilor dulci asupra obezității pediatrice. Studiile respective au fost
finanțate de compania Coca-Cola, grantul oferit de aceasta însumând 6,4
milioane de dolari. Un reportaj publicat în Journal of Public Health Policy a
vizat cele 24 de studii ISCOLE (International Study of Childhood Obesity,
Lifestyle and the Environment), care au analizat impactul stilului de viață și
al factorilor de mediu asupra obezității pediatrice. Rezultatele acestora au
arătat că sedentarismul este principala cauză a obezității la copii, însă
investigatorii au demonstrat că finanțatorul a făcut un demers activ pentru a
lega obezitatea de alte cauze decât consumul de băuturi dulci.
În declarațiile privind posibilele
conflicte de interese se menționează că finanțatorul studiilor este compania
Coca-Cola, dar că acesta nu are niciun rol activ în designul studiului, în
colectarea, analizarea datelor, în publicarea concluziilor sau a rezultatelor,
singura cerință a acestuia fiind ca studiul să fie unul global. Însă, în urma
unei solicitări în baza Actului privind accesul liber la informații,
reprezentanții grupării „Right to Know”, care supervizează etica practicilor
din industria alimentară, au adus dovezi că firma Coca-Cola a influențat direct
designul și rezultatele studiului. „Se pare că cercetătorii ISCOLE nu au
declarat gradul real de implicare al companiei Coca-Cola în designul studiilor
privind cauzele obezității la copii. Această descoperire ridică îngrijorări
privind acuratețea informațiilor publicate și în alte declarații privind
conflictele de interes ce însoțesc studii științifice finanțate de mari
corporații”, a declarat Gary Ruskin, director al grupării americane „Right to
Know”.
Majoritatea oamenilor
de pe planetă sunt dezamăgiți de durata partidelor de sex, arată rezultatele
unui studiu propus de redactorii site-ului Saucy Dates. La sondajul de
opinie au răspuns 3.836 de persoane de pe întregul mapamond, femei și bărbați.
„Cât a durat ultima partidă de sex” a fost una dintre întrebări, aceasta fiind
urmată de o întrebare privind durata ideală a unei partide de sex.
Prima concluzie la care au ajuns autorii
studiului în urma unei analize globale și locale a setului de date a fost că
bărbații nu își exagerează performanțele sexuale – cel puțin nu mai mult decât
o fac femeile. Cele mai multe răspunsuri au variat cu doar câteva secunde unul
de altul, lucru care i-a făcut pe cercetători să fie încrezători în acuratețea
datelor colectate. Pe de altă parte, dezamăgirea cu privire la durata reală a
sexului pare a fi o tendință globală. Atât femeile, cât și bărbații
intervievați își doresc ca sexul să dureze în medie 26 de minute. Vestea bună este
că cifrele coincid. Vestea proastă este că durata medie, reală, a unei partide
de sex variază între 15 și 17 minute, în funcție de țară și de vârstă. Autorii
sondajului de opinie spun că nu ar trebui să lăsăm aceste statistici să ne
întristeze. Să ne bucurăm de durata fiecărei partide de sex și, dacă se termină
prea repede, să mai încercăm o dată.
După 22 de ani ca redactor șef al revistei Nature,
Sir Philip Campbell se retrage, pentru a ocupa, din vara lui 2018, postul de
redactor șef al grupului editorial Springer Nature. De-a lungul celor
148 de ani de la înființare, prestigioasa revistă a avut doar șapte redactori
șefi, această poziție fiind asociată cu o responsabilitate deosebită. „A fost
un privilegiu extraordinar să lucrez ca redactor șef la Nature. Mă
despart de acest rol cu o oarecare tristețe, deoarece această poziție mi-a
permis să am contact cu cercetători, fondatori și decidenți politici – totul în
beneficiul științei. De asemenea, am avut privilegiul să lucrez cu redactori și
jurnaliști talentați, pentru a produce o publicație de mare prestigiu”, a
declarat Sir Philip Campbell.
Revista Nature a
fost fondată în 1869 și de atunci s-a poziționat drept unul din cele mai
prestigioase jurnale săptămânale cu profil științific și medical. Varianta online
a revistei este accesată de peste șase milioane de vizitatori lunar, oferind
acces la toate publicațiile Nature. Springer Nature este un grup
editorial cu profil global, fondat în 2015 prin fuzionarea Springer Science +
Business Media și Macmillan Publishing Ltd. Grupul editorial a inițiat deja
procesul de recrutare pentru viitorul redactor șef al revistei Nature.
Institutul Yale pentru sănătate globală (Yale
Institute for Global Health – YIGH) a fost lansat la 8 decembrie.
Este vorba despre o inițiativă comună a prestigioaselor universități americane
din grupul Yale – de medicină, nursing și sănătate publică – menită să ajute la
combaterea problemelor globale complexe de sănătate publică prin intermediul
educației și cercetării.
Corpul profesoral de la Yale este deja
implicat în cercetări inovatoare în domeniul bolilor infecțioase – HIV/SIDA,
tuberculoză, malarie, Zika. De asemenea, cercetările și programele dezvoltate
în cadrul universității adresează cele mai importante probleme globale de sănătate
publică, precum prevalența în creștere a bolilor necomunicabile sau sănătatea
mamei și a copilului. YIGH va dezvolta această bază de cercetare deja bine pusă
la punct, va încerca să accelereze rata descoperirilor științifice și va
susține dezvoltarea de programe și politici de sănătate sustenabile, în special
în zonele cu resurse financiare limitate. O funcție-cheie a institutului va fi
de a extinde centrele de cercetare universitare și de a le pune în legătură cu
parteneri internaționali și factori de decizie, pentru ca eforturile lor comune
să aducă beneficii reale populației.
