Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dicţionar de microbiologie generală şi biologie moleculară (3)

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU vineri, 27 iulie 2012
     Încheiam articolul precedent menţionându-l pe profesorul Michael Gersohn (Universitatea Columbia, NY), autorul cărţii „The Second Brain“, în relaţie cu microbiomul uman. Şi iată că, în iunie 2012, revista lunară Science et Avenir (în creştere evidentă, datorită competiţiei cu Scientific American – ediţia franceză şi La Recherche) publică un amplu dossier intitulat „Ventre, notre deuxième cerveau“. Adică „Abdomenul, cel de-al doilea creier al nostru“.
     Este uşor de dedus că denumirea acestui dosar se află în relaţie directă cu best-sellerul lui M. Gersohn, ceea ce, de altfel, subliniază Dominique Leglu, directorul revistei, în editorialul intitulat „Copilote“. În mod firesc, profesorul Gersohn acordă revistei un scurt interviu. Prima întrebare: „Dv. aţi lansat conceptul al doilea creier. Ce este nou în prezent?“. Răspuns: „Când am scris cartea mea The Second Brain, în urmă cu 14 ani, nu mă îndoiam de importanţa serotoninei în tubul digestiv. Or, în prezent, se ştie că 96% din serotonina din organism se produce în intestin! În SNC, acest neuromediator este implicat în reglarea dispoziţiei, apetitului, somnului etc. În sistemul nervos enteric, el joacă deopotrivă rolul de spadă şi scut. Spadă, deoarece în caz de infecţie serotonina este produsă în majoritate de celule enteroendocrine din tubul digestiv spre a mobiliza sistemul imunitar. Scut, deoarece ea protejează neuronii de efectele vătămătoare ale inflamaţiei“. A doua întrebare: „Care sunt pistele dv. de cercetare în prezent?“. Răspuns: „Există circa 30 de tipuri de neuroni digestivi. De ce? Ei trebuie să exercite funcţii ce rămân să fie descoperite. În plus, cum ajunge fiecare tip celular la locul potrivit în timpul dezvoltării embrionare? Se pare că neuronii vecini influenţează migrarea şi diferenţierea acestora, ca şi cum nou-sosiţii ar cere drumul lor celor vechi. Se ştie actualmente că celulele nervoase digestive dialoghează şi se influenţează. Dacă va fi descifrat acest fenomen, s-ar putea spera să se restabilească o bună migraţie sau o bună diferenţiere în unele stări patologice, precum boala Hirschsprung. De asemenea, s-ar afla mai mult asupra genezei unor maladii comune, precum colopatia funcţională“. Nu-i greu de presupus că numeroase laboratoare au fost incitate de ideile cercetătorului. Pe fierbinţeala de acum, climatică şi nu numai, nu voi cita nicio referinţă din avalanşa de lucrări generate de această provocare. Cititorii interesaţi au însă la îndemână, pentru căutarea pe net, cuvinte cheie aflate incluse în figura alăturată.
     Revista Science et Avenir a realizat grupajul „Ventre, notre deuxième cerveau“ solicitând şi câţiva specialişti francezi. Ceea ce nu subminează calitatea ştiinţifică a suitei de articole, deoarece gastroenterologia franceză ocupă un loc de frunte în lume. Iar cercetătorul Didier Raoult (n. 1952), medic de formaţie şi specialist în boli infecţioase, descoperitor (printre altele) al virusurilor gigante (între 1992 şi 2009), era cel mai citat cercetător francez (indiferent de domeniu) în iunie 2012, conformISI Web of Knowledge. Ultimul câmp de cercetare dezvoltat de Didier Raoult se concentrează asupra probioticelor. Îl vom cita din suita celor zece articole ce intră în alcătuirea grupajului „Ventre, notre deuxième cerveau“.
     Din prima secţiune, reţinem ideea că, deşi conţine acelaşi număr de neuroni precum măduva spinării, „sistemul nervos enteric“ (SNE) se află în abdomen, reprezentând o reţea densă de neuroni strâns conectaţi între ei, ce căptuşeşte întreg intestinul. Un sistem atât de complex a necesitat constituirea unei „uzine“ descentralizate şi autonome. Evident, nu se aseamănă anatomic cu cortexul, iar procesele digestive sunt mult mai lente decât cele ce asigură transmisia impulsului şi influxului nervos. În ciuda diferenţelor semnalate mai sus, SNC şi SNE se aseamănă, începând cu originea lor em­brionară comună. Aceşti neuroni din SNE sunt, de ase­menea, asociaţi, precum cei din SNC, cu milioane de celule gliale (astrocite). Ei utilizează circa 30 de neuromediatori, identici cu cei ai encefalului. Între altele, sunt protejaţi de un monostrat de celule endoteliale, barieră capabilă să filtreze agenţii indezirabili, lăsând să treacă elementele nutritive necesare.
     „Nu se poate trăi fără al doilea creier“, subliniază Michel Neunlist, director al U 913 INSERM, specializată în axa creier-intestin. În consecinţă, a apărut o nouă disciplină medicală, neurogastroenterologia, cu o patologie în curs de descifrare. Printre altele, e limpede acum că tubul digestiv, atât de fragil, dispune de un sistem imunitar atât de puternic, încât grefele sunt aproape imposibile.
     Din a doua secţiune – „Cele două creiere ale noastre dialoghează“ – reţinem: creierul, fiind informat asupra proceselor abdominale prin ramura senzitivă a nervului vag, reglează mişcările intestinale via ramura motorie a aceluiaşi nerv. În acest timp, neuronii intestinali ritmează şi reglează contracţiile musculare, în scopul avansării bolului alimentar şi modulează secreţiile pentru digestie.
     Ajungem la a treia secţiune, cu un titlu extrem de sugestiv: „Microbiota noastră adăposteşte 100.000 de milioane de bacterii“. Adică de zece ori mai multe decât toate celulele corpului uman. Genele conţinute de aceste bacterii sunt echivalente cu peste 20 de genomuri umane. Totuşi, până de dată recentă, flora noastră intestinală era terra incognita, 80% din bacteriile intestinale nefiind cultivabile în laborator. Au fost iniţiate mari proiecte de studiu, extrem de costisitoare. Unele au demarat, altele apar la orizont. Printre cele în curs, Méta GénoPolis, susţinut de INRA (Institut national de recherche agronomique) – împreună cu firmele Danone şi Nestlé – cu un buget iniţial de 10 milioane de euro, îşi propune constituirea unei bănci naţionale de bacterii fecale provenind de la 100.000 de subiecţi şi de a analiza 10.000, în vederea demonstrării impactului florei asupra sănă­tăţii. Pe de altă parte, Peter Brok de la Labo­ra­torul European de Biologie Moleculară (EMBL) din Heidelberg (Germania) a descris trei grupe de populaţie în funcţie de ecosistemul bacterian, adică trei enterotipuri, atestate şi de INRA.
     Secţiunea următoare, a patra, „Stresul bulversează flora noastră intestinală“, este susţinută, de exemplu, de cercetările echipei lui Michael Bailey, de la Universitatea Statului Ohio (SUA). O separare mamă-copil determină un şoc emoţional ce creşte considerabil vulnerabilitatea la boală. În 2004, aceeaşi echipă a analizat bacteriile fecale la maimuţe nou-născute din două loturi de mame gestante supuse la zgomot sau protejate. Rezultate: modificări semnificative ale microbiotei (cu reducere masivă a numărului de bifidobacterii şi lactobacili) la puii provenind de la maimuţe gestante stresate, convertite în sensibilitate crescută la infecţii.
     Secţiunea „Tubul nostru digestiv are memorie“ – „Intestinul nostru este precum expresia feţei... el are stări sufleteşti“, explică Emeran Mayer, profesor de medicină, director al Centrului de neurobiologie a stresului la Universitatea California – Los Angeles. El a publicat în 2011 un lung articol în Nature Rev Neurosci asupra „emoţiilor intestinale“. În opinia sa, aceste emoţii au fost înregistrate în primii ani de viaţă. Nou-născutul memorează aceste reacţii în perioada primelor experienţe de durere sau plăcere în timpul prizelor alimentare. Aşa apare prima hartă senzorială a copilului. Cu alte cuvinte, el îşi creează amintiri „enteroceptive“ pe baza unor informaţii provenind din viscere.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.