În continuare, ne vom opri asupra unor
termeni de interes medical, definiţi cu acurateţe, dar şi cu meticulozitate, de
acad. O. V. Popescu. Să începem cu un cuvânt a cărui includere în dicţionarele
medicale e obligatorie: cluster.
Citez întreaga definiţie din Dicţionar:
„cluster (engl. cluster = grup, grămadă; fr. battérie)
– 1. grup de atomi şFe-Sţ, ş2Fe-Sţ, ş3Fe-3Sţ ca la Azobacter vinelandii, larg răspândiţi în celule cu rol în procese
de transfer de electroni; grup multiatomic şMoFe6-8S4ţ în componenţa
nitrogenazei; 2. „cluster pentru diferenţiere“ utilizat pentru desemnarea
grupelor de markeri de diferenţiere ai leucocitelor umane pe baza studiilor
biochimice, serologice şi genetice; v. CD“. Am o nedumerire: autorul consideră
că echivalentul engl. cluster în fr.
este battérie. Deoarece vacanţa face
comunicarea cu autorul dificilă, chestiunea rămâne neclarificată. Anticipez:
engl. cluster se va dovedi mult mai
puternic decât credeam la începutul redactării acestui articol. Deocamdată,
ajungem la trimiterea recomandată de autor: v.
CD, căreia îi corespunde (evident) intrarea „CD – simbol pentru Cluster
of Differentiation, acceptat în cadrul unui sistem internaţional de
nomenclatură. Urmat de un număr (CD4, CD8 etc.), se referă la o moleculă
antigenică de suprafaţă celulară a leucocitelor, care poate fi recunoscută de o
colecţie (cluster) de anticorpi monoclonali, utilizaţi pentru
a identifica o linie evolutivă sau stadiul de diferenţiere a unei clase de
celule şi spre a deosebi o clasă de altele cu biochimie şi funcţii diferite.
Calitatea de marker de diferenţiere include peste 339 de specificităţi CD.
Moleculele CD au o mult mai mare răspândire decât s-a considerat iniţial, fiind
prezente, pe lângă limfocite şi polinucleare, pe suprafaţa multor altor tipuri
de celule: eritrocite, plachete sanguine, celule Langerhans, celule dendritice,
celule stem şi precursori ai celulelor hematopoietice, megacariocite, celule
endoteliale, epitelii normale şi transformate, fibroblaste, neuroni, microglie
etc. Ele au o gamă largă de funcţii cunoscute sau presupuse: 1. receptori
specifici pentru legarea virusurilor (CD4 – receptor major pentru HIV, CD44 –
receptor pentru poliovirus, CD46 – receptor pentru virusul rujeolei),
coreceptori pentru activarea celulelor T prin legare de moleculele CMH clasa a
II-a sau legare de moleculele CMH clasa I; 2. molecule de semnalizare şi
adeziune; 3. reglarea activităţii sistemului complement (CD46, CD55); 4.
receptori pentru bacterii patogene (CD66 pentru Neisseria gonorrhoeae şi N.
meningitidis); 5. activarea limfocitelor B (CD81); 6. antigene de grup sanguin
(CD173, CD174, CD175, CD176); 7. reglarea ciclului celular (CD245); 8.
activarea plachetelor sanguine (CD9); 9. legarea oligozaharidelor bogate în
manoză de pe suprafaţa microorganismelor (CD206); 10. rol în dapedeză (CD3)
etc.“. Un citat cam lung, dar am vrut să probez fără niciun dubiu calitatea
definiţiilor elaborate de acad. O. V. Popescu. Un citat totuşi incomplet,
deoarece am exclus următoarele două intrări separate importante: CD4 şi CD8.
Că această mulţime de CD – Cluster of Differentiation exprimă una dintre tendinţele de
molecularizare a medicinii actuale, nu cred că neagă nimeni. Nu garantez, însă,
că definiţiile acad. O. V. Popescu, deşi admirabile, încântă prea mulţi
cititori pe această caniculă şi o iminentă secetă, care, sper, nu va culmina cu
„trenurile foamei“ din 1947, ce soseau din Moldova, greu încercată, spre toate
celelalte provincii ale ţării. Părinţii mi-au evocat adesea cu emoţie
solidaritatea umană din acea vreme. De altfel, în familia noastră, deşi
numeroasă, a fost adoptat un tânăr, pentru mulţi ani. În prezent, zonele
calamitate au cuprins multe regiuni ale ţării, dar încă şi mai preocupante sunt
ura şi dezbinarea dintre români uneori în cadrul aceleiaşi familii. Ura e
vizibilă peste tot. Cine a generat-o? În loc de răspuns: să ne eliberăm de ură şi
să nu ne mai lăsăm manipulaţi.
Dar să ne întoarcem la termenul cluster, cu un destin surprinzător de
interesant, nedatorat însă, aşa cum ne-am fi aşteptat, marilor dicţionare
medicale.
Începem cu Dorland’s Illustr. Med. Dict. 32nd edit. 2012, care conţine
cuvântul cluster, definit ca „un grup
de obiecte similare, evenimente ori alte elemente în strânsă proximitate“. În
dicţionarele generale de limbă engleză, cluster
este desemnat scurt şi clar „ciorchine“, iar to cluster – a se aduna.
Apoi, surpriză, regăsim CD în Dorland’s, în secţiunea Appendix 2 – Selected abreviations used in
Medicine. Abreviomania actuală înfloritoare ne oferă ocazia să constatăm că
prin CD se poate înţelege: cadaveric
donor, cluster designation, conjugata diagonalis, curative dose! Urmează CD 50 – median curative dose.
Să căutăm şi în Garnier Delamare – Dict. illustré des terms de Méd., cel mai
utilizat dicţionar medical în franceză, în care, în ultimele ediţii, s-a
introdus secţiunea Lexique anglo-franÎais,
cuvântul cluster fiind pomenit într-o
singură ocazie: cluster headache, cu
echivalentul în franceză nevralgism
facial. Cine a contribuit la consacrarea în franceză a termenului cluster? Un răspuns nebănuit: marele
lingvist şi lexicograf francez Alain Rey (n. 30 aug. 1928), de notorietate
internaţională (sună mai bine în fr. mondialement
reconnu), încât se vorbeşte de reyologie.
„Credem că stăpânim cuvintele, dar, în realitate, cuvintele ne stăpânesc pe
noi“ observă cel care, cu o capacitate de lucru imensă, a coordonat capodopera Dictionnaire historique de la langue franÎaise
(4.304 de pagini), fără echivalent în vreo altă limbă, iar recent a scris ediţia
jubiliară (60 de ani) a dicţionarului Le
Petit Robert 2012. În care, mare surpriză, găsim următoarea intrare: Cluster (klostoer) s.m. 1965, cuvânt
engl. „aglomeraţie de obiecte“. Cluster de trăsături semantice. C. al unui ADN
repetitiv al aceloraşi secvenţe de nucleotide. C. de gene: ansamblu de gene
(familie multigenică) regrupate în aceeaşi regiune a genomului şi codificând
proteine cu funcţii apropiate. Didact.: grupare dintr-un număr mic de obiecte.
Cluster de insule, de stele. Există şi alte surprize în acest dicţionar,
probând că anglo-americano-fobia lingvistică, ajunsă la un punct culminant prin
stupida lege Toubon, se risipeşte. Nici lingviştii britanici nu uită că o
treime din cuvintele limbii engleze au venit din „Old French“. Ulterior, traversând Atlanticul, în SUA, au dobândit
însă o sumedenie de sensuri noi.
Revenind la destinul cuvântului cluster, în ultimii ani el a erupt, pur şi
simplu, circulând în domenii dintre cele mai diferite, pe care e bine să le
cunoaştem. Neîndoielnic, biomedicina ocupă un loc de seamă.
