Conform unui studiu realizat de OMS, bolile cardiovasculare (BCV) ocupă primul loc în clasamentul cauzelor mortalităţii pe plan mondial. Aceeaşi organizaţie arată că şase din şapte factori de mortalitate sunt legaţi de modul în care mâncăm, bem şi facem mişcare (colesterol, obezitate, consum scăzut de legume şi fructe, inactivitate fizică, tutun, alcool). (...) "> Dieta – rol esenţial în prevenirea bolilor cardiovasculare - Viața Medicală
Newsflash
Știri

Dieta – rol esenţial în prevenirea bolilor cardiovasculare

de Dr. Maria DRAGOTĂ - feb. 26 2010
Dieta – rol esenţial în prevenirea bolilor cardiovasculare

   Conform unui studiu realizat de OMS, bolile cardiovasculare (BCV) ocupă primul loc în clasamentul cauzelor mortalităţii pe plan mondial. Aceeaşi organizaţie arată că şase din şapte factori de mortalitate sunt legaţi de modul în care mâncăm, bem şi facem mişcare (colesterol, obezitate, consum scăzut de legume şi fructe, inactivitate fizică, tutun, alcool). (...)
 

Cercetările demonstrează că 80% din decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare pot fi prevenite prin controlul optim al factorilor de risc. În România, 42% din decesele la bărbaţi şi 55% în cazul femeilor sunt cauzate de BCV. Această situaţie alarmantă de la noi, precum şi câteva măsuri cu aplicabilitate imediată în populaţie pentru prevenirea acestor maladii au fost subiectele întâlnirii membrilor Forumului Naţional de Prevenţie Cardiovasculară şi ale conferinţei de presă ce i-a urmat, organizate de Societatea Română de Cardiologie (SRC), la 18 februarie a.c., la hotelul Crowne Plaza din Bucureşti. Evenimentul cu tema „Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa“, l-a avut invitat special pe dl prof. dr. Pekka Puska – preşedinte al World Heart Federation şi director general al Institutului Naţional de Sănătate Publică din Finlanda – şi a reunit peste 30 de medici români din specialităţile implicate în forum.
     Dl prof. dr. P. Puska a arătat că, în Europa de Vest, morbiditatea şi mortalitatea prin BCV au scăzut în ultimele decenii datorită faptului că gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înţeleasă de populaţie, ca urmare a programelor de prevenţie derulate de autorităţile implicate.
     Specialiştii prezenţi au susţinut aplicarea unor măsuri clare care pot genera beneficii substanţiale în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin schimbări simple în alimentaţie (scăderea consumului de grăsimi saturate şi de sare şi creşterea celui de legume şi fructe), renunţarea la fumat şi 30 de minute de mişcare zilnică.
     A fost adoptată Declaraţia de la Barcelona cu privire la importanţa calităţii grăsimilor pentru sănătate, elaborată în cadrul Reuniunii Internaţionale a Experţilor în Nutriţie (IEM), la 1–2 februarie 2009; ea reprezintă primul pas al unei campanii globale ce vizează informarea consumatorilor privind consumul de grăsimi, pentru ca aceştia să facă alegeri benefice pentru sănătate. IEM a fost organizată sub auspiciile Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Nutriţionale (IUNS) şi World Heart Federation. Pentru o sănătate optimă, se fac următoarele recomandări populaţiei din întreaga lume, începând cu vârsta de doi ani (procentele sunt din aportul caloric zilnic): • grăsimile pot asigura până la 30–35% • grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 10% • grăsimile esenţiale polinesaturate (omega 6 şi omega 3) – 6–10% • grăsimile trans – maximum 1% • restul până la 35%, asigurat de grăsimi mononesaturate.
     Pentru a preveni afecţiunile cardiovasculare, trebuie redus consumul grăsimilor saturate şi trans (unt, brânzeturi, lapte şi carne grase, produse prăjite în grăsimi animale), ele fiind înlocuite cu uleiuri vegetale (de floarea soarelui, soia, rapiţă, măsline), produse obţinute din acestea, fructe oleaginoase şi peşte gras, cu conţinut crescut de grăsimi nesaturate şi esenţiale polinesaturate.
     Dl dr. Dan Deleanu, preşedintele SRC consideră că adoptarea Declaraţiei de la Barcelona reprezintă încă un pas important în lupta de prevenire a BCV şi anunţă că în 2010 ar putea fi demarat (fiind deja aprobat de MS) programul naţional de screening prin MF, pentru calcularea riscului de moarte prin boală cardiovasculară în viitorii 10 ani. Dl prof. dr. Dan Gaiţă, coordonator naţional de prevenţie (din partea SRC), afirmă că, din punct de vedere conceptual, prevenţia este simplă, însă aplicarea este mai dificilă pentru că necesită implicarea tuturor: autorităţi, medici, populaţia generală.
     Ce putem învăţa din Proiectul „Karelia de Nord“ a explicat dl prof. dr. Pekka Puska. În 1972, Finlanda (care era pe primul loc între ţările dezvoltate, la rata de mortalitate generată de boli cardiace în rândul bărbaţilor) a demarat implementarea unui program naţional de prevenire şi control a BCV; desfăşurat iniţial în regiunea-pilot Karelia de Nord, după cinci ani, a fost extins în toată ţara. Măsurile luate: • realizarea de cercetări naţionale şi internaţionale privind nutriţia şi bolile cardiovasculare • integrarea în serviciile de sănătate, în special cele primare, a recomandărilor privind o alimentaţie corectă şi echilibrată • implementarea de programe de promovare a unei alimentaţii corecte – derularea unor parteneriate cu ONG-uri şi mass-media • programe de informare în şcoli şi instituţii educaţionale • iniţierea şi promovarea de parteneriate în industria alimentară • adoptarea de măsuri legislative realizarea unui sistem de monitorizare a comportamentelor privind sănătatea, factorii de risc, nutriţia, bolile şi mortalitatea la nivelul populaţiei. Programul finlandez de sănătate a vizat sectorul public, populaţia şi sectorul privat. În 2005 s-a realizat evaluarea finală. Rezultate: • consumul anual de unt (pe cap de locuitor) a scăzut de la 18 la 2,5 kg • consumul de ulei vegetal a crescut cu 45% • cel mai mare producător de biscuiţi din Finlanda a îndepărtat din produsele sale 80.000 de kg de grăsimi saturate şi a eliminat grăsimile trans • mortalitatea din cauze cardiovasculare a scăzut cu 80% în Finlanda (1978–2005) şi cu 85% în Karelia de Nord (1972–2005).
     În România se doreşte scăderea mortalităţii cardiovasculare cu 10%, în următorii cinci ani. Ce-i de făcut? Aşa cum prevede Programul de prevenţie a BCV, al SRC, „este necesară elaborarea unei strategii clare şi eficiente, care să îmbine atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea intervenţiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populaţionale (accesibilitate crescută la măsurile de prevenţie cardiovasculară), pe fondul unui cadru socio-politic favorabil la nivel naţional şi european, având drept obiectiv fundamental reducerea morbidităţii şi mortalităţii CV, obiectiv care se poate rezuma prin menţiunea făcută de Carta Europeană a Sănătăţii Cardiovasculare: Fiecare copil nou-născut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel puţin 65 de ani fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită“. Succes tuturor celor implicaţi, pentru ca peste cinci ani să poată spune: „Obiectiv îndeplinit!“.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe