Se înţelege
fără dificultate rolul hotărâtor pe care un jurist îl are în problematica greşelilor
profesionale şi abilitatea de neînlocuit a unui economist de a calcula raportul
cost/eficienţă. Precedenţii ocupanţi ai fotoliului Ministerului Sănătăţii (MS),
făcând parte din cele două categorii menţionate mai sus, au dat tot ce aveau
mai bun în managementul acestei importante instituţii, dar era nevoie de un
medic pentru a trasa direcţiile pe care evoluează asistenţa sanitară astăzi la
noi în ţară. Persoana aleasă pentru de a deveni noul ministru al sănătăţii este
dl conf. dr. Ritli Ladislau, cadru
didactic la Facultatea de Medicină a Universităţii din Oradea şi director
medical al Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu“ Oradea. La conferinţa de presă desfăşurată marţi, 30
august a.c., la MS, dsa a prezentat principalele direcţii de acţiune ale
instituţiei pe care o va conduce în următoarea perioadă de timp. Pe lângă
faptul că discursul dsale a făcut plăcere auditoriului familiarizat cu limbajul
medical, primele probleme discutate au fost cele de îmbunătăţire a
managementului financiar în sănătate. Ele au privit creşterea şi diversificarea
veniturilor disponibile pentru asistenţa sanitară şi eliminarea scurgerilor
ineficiente de fonduri. Noul ministru a anunţat introducerea sistemului de
coplată, mult discutat de ceva vreme, dar care se pare că va fi în sfârşit
implementat, ca şi a mecanismelor de clawback şi payback în sistemul de
acordare a medicamentelor compensate şi gratuite. Informatizarea va cunoaşte şi
ea un progres prin introducerea cardului naţional de sănătate. Privitor la
intervenţiile în domeniul îngrijirilor de sănătate, ministrul sănătăţii, dl
conf. dr. Ritli Ladislau, a declarat: „Avem un sistem centrat pe internarea
continuă în spital şi o subfinanţare a serviciilor acordate de medicii de familie
şi cei care funcţionează în mediul rural. Suntem în faza de analiză a unui
sistem prin care să orientăm fondurile către spitalizarea de zi şi ambulatoriu.
De asemenea, vom analiza împreună cu reprezentanţii CNAS posibilitatea de a creşte
procentul de finanţare pentru asistenţa medicală primară în anul viitor“.
Asistenţa de medicină primară va fi sprijinită în continuare în special în
rural de centrele de permanenţă şi de nou-apărutele centre de sănătate
multifuncţionale, alternative la spitalizarea continuă.
Cunoscând foarte bine situaţia, ministrul a
relevat un oarecare grad de suferinţă a asistenţei copilului. Într-adevăr, după
dispariţia pediatrilor generalişti, medicii de familie care i-au înlocuit au găsit
cu dificultate timp să efectueze necesarele vizite la domiciliu ale sugarilor,
aceştia fiind neglijaţi, cu consecinţă imediată creşterea mortalităţii
infantile şi inundarea camerelor de gardă ale spitalelor de pediatrie cu pacienţi
care ar fi trebuit trataţi acasă. Soluţia propusă de minister a fost să se facă
apel la autorităţile locale pentru organizarea unor echipe de asistenţi
comunitari care să supravegheze la domiciliu copiii de vârste mici. Medicina şcolară
este o forţă de muncă profesională insuficient valorificată. Într-un fel, controversata
reducere a numărului de spitale va continua, plecând de la indicatorul actual
de şase paturi la suta de mii de locuitori pentru a ajunge în viitorul apropiat
la cinci paturi la suta de mii de locuitori.
Bugetul programelor naţionale de sănătate va
creşte, dar reţelele de specialitate vor trebui să facă faţă unei analize
atente pentru restructurarea şi redimensionarea lor.
Prevenţia rămâne o prioritate atât prin sistemul de vaccinări în combaterea
bolilor transmisibile, cât şi prin cel de screening în depistarea bolilor
netransmisibile. Legată de prevenţie este impulsionarea asistenţei medicale de
urgenţă împreună cu alianţele lor principale – secţiile de terapie intensivă,
numai că ele vor „beneficia“ de atenţia unor controale frecvente de la centru.
Descentralizarea direcţiilor judeţene de sănătate
publică şi relaţia Ministerului cu cel mai important finanţator al terapiei
bolilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au încheiat enumerarea
preocupărilor noului ministeriat al sănătăţii. Ultima, şi anume relaţia
MS–CNAS, a fost puţin trecută cu vederea şi lăsată în ceaţă. Formularea „îndrumare“
este prea vagă pentru că, dacă nu se ştie în ce parte se trage, înaintarea nu
are loc.
Conferinţa de presă s-a încheiat în note de
patetism convingător, cu un mesaj în care se face apel la depăşirea interesului
pentru plecarea în străinătate şi la continuarea eforturilor „halatelor albe“
de a face mult cu bani puţini.
