Ministerul Sănătății îndeamnă la susținerea progresului în atingerea acoperirii universale cu servicii de sănătate (Universal health coverage – UHC), în contextul celebrării Zilei mondiale a sănătății, în data de 7 aprilie. Campania de susținere a acestui obiectiv a fost lansată de Organizația mondială a sănătății (OMS) sub sloganul „Sănătate pentru toți”. „Acoperirea universală cu servicii de sănătate – oricine, oriunde” este tema Zilei mondiale a sănătății din acest an.

    Jumătate din populația globului nu beneficiază de servicii esențiale de sănătate, iar 100 de milioane de persoane trăiesc în condiții de sărăcie extremă (cheltuind mai puțin de 1,90 de dolari pe zi), deoarece sunt nevoite să își plătească îngrijirea medicală, afirmă OMS. Peste 800 de milioane de persoane (aproximativ 12% din populația mondială) plătesc 10% din venituri pentru serviciile de sănătate. Aceste date trebuie să se modifice până în anul 2030, ca urmare a declarației de la Tokyo privind accelerarea progresului UHC, semnată de toate statele Organizației națiunilor unite (ONU). Conform declarației, până în anul 2023, acoperirea cu servicii de sănătate trebuie să înglobeze încă un miliard de persoane, iar numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă din cauza cheltuielilor cu sănătatea trebuie scăzut la 50 de milioane.

    OMS definește acoperirea universală cu servicii de sănătate drept asigurarea accesului tuturor persoanelor de pe glob la servicii de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirii, precum și la servicii de reabilitare, curative și paliative eficiente și de calitate, cu păstrarea unei obligații financiare cât mai scăzute în rândul populației. Pentru că această definiție conține mulți termeni subiectivi, OMS a creat doi indici de evaluare a progresului în atingerea UHC. Primul este indicele de acoperire a serviciilor de sănătate, calculat pe baza a 16 indicatori, clasificați în patru categorii.

    În categoria serviciilor de sănătate reproductivă, maternitate și sănătatea nou-născutului și a copilului, OMS include asigurarea planningului familial, a îngrijirilor perinatale, a imunizărilor și a prevenției primare a pneumoniei comunitare. Categoria bolilor infecțioase include tratamentul tuberculozei și al infecției HIV, menținerea unor norme de igienă corespunzătoare și folosirea insecticidelor pentru prevenirea malariei. Pe lista bolilor netransmisibile sunt incluse prevenirea și tratamentul hipertensiunii arteriale și al hiperglicemiei, screeningul pentru cancerul de col uterin și combaterea fumatului. În categoria accesului la servicii medicale, OMS menționează ca indicatori accesul de bază în spitale, densitatea lucrătorilor în sistemele medicale, accesul populației la medicamente esențiale și respectarea normelor internaționale în privința sănătății. Fiecare țară este unică și trebuie să dezvolte propriile metode de a duce la îndeplinire obiectivul acoperirii universale cu servicii de sănătate, menționează OMS.

    Cel de-al doilea indice de evaluare a progresului în atingerea UHC este povara financiară la care sunt supuși indivizii în urma accesării serviciilor de sănătate.

    Regiunea europeană a OMS a înregistrat în anul 2015 un indice de acoperire a serviciilor de sănătate de 73, iar România a înregistrat un indice de 72. Cu ocazia Zilei mondiale a sănătății, Sorina Pintea, ministrul sănătății, și Mjliana Grbic, șefa biroului OMS în România, au vizitat Centrul de asistență medicală comunitară din comuna Gostinari, județul Giurgiu, înființat în urmă cu trei ani prin proiectul „RO 19 «Inițiative în sănătatea publică»”, finanțat din fonduri norvegiene. „Acoperirea universală cu servicii de sănătate este o idee simplă – presupune ca toți oamenii să poată folosi servicii de sănătate de calitate, unde și când au nevoie de ele, fără a sărăci din cauză că au plătit pentru tratamentul de care au avut nevoie. Este unul dintre drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Mjliana Grbic în cadrul vizitei la Gostinari.

    Centrul din Gostinari este unul dintre cele 45 de centre comunitare înființate în țara noastră prin proiectul norvegian. Aceste centre acordă asistență medicală comunitară categoriilor de persoane defavorizate și au fost înființate în localități cu populație preponderent de etnie romă, oferind mediere sanitară și asistență comunitară celor peste 128.000 de locuitori. Contribuția nerambursabilă a statului norvegian reprezintă 85% din valoarea totală a programului, iar 15% sunt fonduri care provin de la Ministerul Sănătății. Prin acest proiect, au fost instruiți peste 18.000 de asistenți comunitari, mediatori romi, medici de familie și alt personal medical.

    În cadrul centrului din Gostinari, există un asistent medical comunitar și un mediator sanitar care au în grijă 2.600 de persoane din această comună. Aceștia colaborează cu medicul de familie și cu asistentul social din cadrul primăriei, asigurând luarea în evidența medicului de familie a tuturor persoanelor din comună. „Centrul medical comunitar pe care l-am văzut este o rețetă de succes pe care intenționăm să o promovăm și să o extindem. Modul în care funcționează lucrurile aici ne demonstrează că se poate, dacă există o colaborare cu autoritățile locale. Trebuie să asigurăm servicii medicale pentru comunitățile izolate, cu populație săracă, în special în localitățile unde nu avem medici de familie. Este în curs de realizare o catagrafiere pentru identificarea necesarului de servicii medicale comunitare la nivelul întregii țări”, a declarat Sorina Pintea.