Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Drogurile la elevii de liceu – scade consumul de alcool şi tutun, creşte cel de psihoactive –

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN joi, 21 iunie 2012
     Recent, au fost date publicităţii rezultatele Studiului naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri, parte a studiului ESPAD, în care sunt implicate numeroase alte state europene. Scopul ESPAD este de a obţine la nivel european date compa­rabile privind cunoştinţele, atitudinile, practicile elevilor de liceu (16 ani) în privinţa consumul de droguri, făcând în acest fel posibilă conturarea unor ten­din­ţe privind caracteristicile consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţi­o­nal şi european. Studiul se desfăşoară la intervale de patru ani, pe grupuri ţintă formate din adolescenţii de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituţiile de învăţământ postgimnazial. Pentru cel mai recent studiu ESPAD realizat în România în iunie 2011, s-a folosit un eşantion de 2.770 de elevi selectaţi din 149 de şcoli. Com­ponenta naţională a studiului ESPAD a fost realizată de Şcoala Naţio­nală de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi Agenţia Naţională Antidrog.
     În privinţa tutunului, la nivelul anului 2011, prevalenţa consumului până la vârsta de 16 ani a fost de 52%, în scădere faţă de anii anteriori, după cum urmează: 54% în anul 2007, 64% în anul 2003 şi 57% în anul 1999. Consumul de ţigări în ultimele 30 de zile a crescut în 2011 faţă de 2007 (29% vs. 25%). La capitolul consumului de alcool, pro­porţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică a fost de aproximativ 79% (81% în 2007, 88% în 2003 şi 85% în 1999). Consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile a scăzut în 2011 la 49% faţă de 52% în 2007 şi 55% în 1999. Starea de ebrietate a fost experimentată de 33% din elevii de 16 ani faţă de 35% în 2007, 52% în 2003 şi 43% în 1999.
     Consumul oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă în rândul adolescenţilor de 16 ani din România este de 10%, o dublare a prevalenţei faţă de 2007. Consumul de canabis/haşiş de-a lungul vieţii este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (3%) şi 1999 (1%). Substanţele inhalante au fost consumate, până la vârsta de 16 ani, în 2011 de 7% din respondenţi, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (2%) şi 1999 (1%). Prevalenţa consumului de-a lungul vieţii este de 2% pentru amfetamine şi ecstasy, 1% pentru crack şi ciuperci halucinogene. Faţă de anul 2007, consumul estimat de amfe­tamină pe durata vieţii s-a triplat, în timp ce consumul de ecstasy s-a dublat. Consumului de-a lungul vieţii de cocaină şi LSD este de 2%, de heroină şi droguri injectabile de 1%. Faţă de anul 2007, consumul pe durata vieţii de LSD sau alte halucinogene s-a dublat. Cât priveşte consumul actual, în anul 2011 se constată creşteri ale prevalenţei acestuia pentru trei din cele patru tipuri de droguri analizate sub acest aspect, şi anume: pentru canabis/haşiş (2% faţă de 1% în anul 2007), pentru inhalante (2% faţă de 0,8% în anul 2007) şi pentru ecstasy (1% faţă de 0,5% în anul 2007). Prevalenţa consumului actual de ca­nabis/ haşiş în rândul populaţiei mascu­line creşte de la 1% în 2007 la 2% în 2011, în timp ce în rândul fetelor creşte de la 0,2% în 2007 la 2% în 2011.
     Consecutiv apariţiei şi intensificării consumului de substanţe noi cu pro­prie­tăţi psihoactive (SNPP) în România, aşa-numitele „etnobotanice“, a fost inclusă în cadrul studiului naţional ESPAD 2011 o secţiune dedicată acestor substanţe. Astfel, 5,3% din respondenţi au declarat consum de SNPP până la vârsta actuală. Totodată, din răspunsurile oferite de elevii chestio­naţi reiese că cel mai puternic motiv care determină experimentarea de SNPP este curiozitatea, urmată de intenţia de a-şi modifica dispoziţia/starea, respectiv de dorinţa de a uita de probleme. Prevalenţa consumului de SNPP în ultimele 30 zile este de 1,9%, valoare care se situează la o diferenţă de 0,1 puncte procentuale faţă de consumul actual de canabis/haşiş şi a celui de inhalante, ambele în valoare de 2%. Denumirile comerciale de SNPP menţio­nate cel mai frecvent de către respondenţi sunt: Diesel, Bonzai, Catana şi Magic, primele trei substanţe apar­ţinând categoriei canabinoizilor sintetici, iar ultima  – categoriei catinone. 13,6% din respondenţii care au declarat debutul consumului de droguri la vârsta de 13 ani sau mai devreme au debutat în consumul de droguri cu SNPP. În privinţa percepţiei asupra disponibilităţii drogurilor pe piaţă, SNPP înregistrează cea mai mare valoare: 46,8% din respondenţi apre­ciază ca fiind facil accesul la SNPP din magazinele de profil, în timp ce 56,4% din elevii chestionaţi consideră că este uşor să achiziţioneze aceste substanţe prin accesarea magazinelor online, exis­tente pe internet. 32,8% din respondenţi au afirmat că au prieteni consumatori de SNPP, iar 2,9% că au fraţi/surori consu­matori/oare de SNPP. Prezenţa con­sumului de astfel de substanţe în cercul de prieteni şi/sau în familie constituie factori de risc pentru debutul consumului propriu de SNPP, cu atât mai mult cu cât s-a observat că acest tip de consum constituie o activitate desfăşurată predo­minant în grup. În ceea ce priveşte percepţia riscurilor asociate consumului, se înregistrează un procent relativ scăzut al persoanelor care asociază un risc crescut pentru consumul de SNPP o dată/de două ori sau ocazional/rareori, comparativ cu riscul asociat pentru con­su­mul celorlalte droguri analizate în cadrul studiului (canabis/haşiş, amfeta­mine şi ecstasy), ceea ce poate deter­mina un comportament mai permisiv în rândul adolescenţilor în experimentarea acestor tipuri de substanţe.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.