Recent, au fost date publicităţii
rezultatele Studiului naţional în şcoli
privind consumul de tutun, alcool şi droguri, parte a studiului ESPAD, în
care sunt implicate numeroase alte state europene. Scopul ESPAD este de a obţine
la nivel european date comparabile privind cunoştinţele, atitudinile,
practicile elevilor de liceu (16 ani) în privinţa consumul de droguri, făcând
în acest fel posibilă conturarea unor tendinţe privind caracteristicile
consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţional şi european. Studiul
se desfăşoară la intervale de patru ani, pe grupuri ţintă formate din adolescenţii
de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituţiile de învăţământ
postgimnazial. Pentru cel mai recent studiu ESPAD realizat în România în iunie
2011, s-a folosit un eşantion de 2.770 de elevi selectaţi din 149 de şcoli. Componenta
naţională a studiului ESPAD a fost realizată de Şcoala Naţională de Sănătate
Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi Agenţia Naţională
Antidrog.
În privinţa tutunului, la nivelul anului 2011, prevalenţa consumului până la
vârsta de 16 ani a fost de 52%, în scădere faţă de anii anteriori, după cum
urmează: 54% în anul 2007, 64% în anul 2003 şi 57% în anul 1999. Consumul de ţigări
în ultimele 30 de zile a crescut în 2011 faţă de 2007 (29% vs. 25%). La
capitolul consumului de alcool, proporţia
adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură
alcoolică a fost de aproximativ 79% (81% în 2007, 88% în 2003 şi 85% în 1999).
Consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile a scăzut în 2011 la
49% faţă de 52% în 2007 şi 55% în
1999. Starea de ebrietate a fost experimentată de 33% din elevii de 16 ani faţă
de 35% în 2007, 52% în 2003 şi 43% în 1999.
Consumul oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă în rândul
adolescenţilor de 16 ani din România este de 10%, o dublare a prevalenţei faţă de 2007. Consumul de canabis/haşiş de-a lungul vieţii este
de 7%, în creştere faţă de anul 2007
(4%), 2003 (3%) şi 1999 (1%). Substanţele inhalante au fost consumate, până la
vârsta de 16 ani, în 2011 de 7% din respondenţi, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (2%) şi 1999 (1%).
Prevalenţa consumului de-a lungul vieţii este de 2% pentru amfetamine şi ecstasy,
1% pentru crack şi ciuperci halucinogene. Faţă de anul
2007, consumul estimat de amfetamină pe
durata vieţii s-a triplat, în timp ce consumul
de ecstasy s-a dublat. Consumului de-a lungul vieţii de cocaină şi LSD este de 2%, de heroină şi droguri injectabile de 1%. Faţă de
anul 2007, consumul pe durata vieţii de
LSD sau alte halucinogene s-a dublat. Cât priveşte consumul actual, în anul
2011 se constată creşteri ale prevalenţei acestuia pentru trei din cele patru
tipuri de droguri analizate sub acest aspect, şi anume: pentru canabis/haşiş
(2% faţă de 1% în anul 2007), pentru inhalante (2% faţă de 0,8% în anul 2007) şi
pentru ecstasy (1% faţă de 0,5% în anul 2007). Prevalenţa consumului actual de
canabis/ haşiş în rândul populaţiei masculine creşte de la 1% în 2007 la 2%
în 2011, în timp ce în rândul fetelor creşte de la 0,2% în 2007 la 2% în 2011.
Consecutiv apariţiei şi intensificării
consumului de substanţe noi cu proprietăţi
psihoactive (SNPP) în România, aşa-numitele „etnobotanice“, a fost inclusă
în cadrul studiului naţional ESPAD 2011 o secţiune dedicată acestor substanţe.
Astfel, 5,3% din respondenţi au declarat consum de SNPP până la vârsta actuală.
Totodată, din răspunsurile oferite de elevii chestionaţi reiese că cel mai
puternic motiv care determină
experimentarea de SNPP este curiozitatea, urmată de intenţia de a-şi modifica
dispoziţia/starea, respectiv de dorinţa de a uita de probleme. Prevalenţa
consumului de SNPP în ultimele 30 zile este de 1,9%, valoare care se situează
la o diferenţă de 0,1 puncte procentuale faţă de consumul actual de canabis/haşiş
şi a celui de inhalante, ambele în valoare de 2%. Denumirile comerciale de SNPP
menţionate cel mai frecvent de către respondenţi sunt: Diesel, Bonzai, Catana şi
Magic, primele trei substanţe aparţinând categoriei canabinoizilor sintetici,
iar ultima – categoriei catinone. 13,6%
din respondenţii care au declarat debutul consumului de droguri la vârsta de 13
ani sau mai devreme au debutat în consumul de droguri cu SNPP. În privinţa
percepţiei asupra disponibilităţii
drogurilor pe piaţă, SNPP înregistrează cea mai mare valoare: 46,8% din
respondenţi apreciază ca fiind facil accesul la SNPP din magazinele de profil,
în timp ce 56,4% din elevii chestionaţi consideră că este uşor să achiziţioneze
aceste substanţe prin accesarea magazinelor online, existente pe internet.
32,8% din respondenţi au afirmat că au prieteni consumatori de SNPP, iar 2,9% că
au fraţi/surori consumatori/oare de SNPP. Prezenţa consumului de astfel de
substanţe în cercul de prieteni şi/sau în familie constituie factori de risc
pentru debutul consumului propriu de SNPP, cu atât mai mult cu cât s-a observat
că acest tip de consum constituie o activitate desfăşurată predominant în
grup. În ceea ce priveşte percepţia riscurilor asociate consumului, se
înregistrează un procent relativ scăzut al persoanelor care asociază un risc
crescut pentru consumul de SNPP o dată/de două ori sau ocazional/rareori,
comparativ cu riscul asociat pentru consumul celorlalte droguri analizate în
cadrul studiului (canabis/haşiş, amfetamine şi ecstasy), ceea ce poate determina
un comportament mai permisiv în rândul adolescenţilor în experimentarea acestor
tipuri de substanţe.
