Organizaţia
mondială a sănătăţii a anunţat că va crea un fond pentru evenimente neprevăzute
şi o forţă de muncă pentru situaţii de urgenţă, ca să poată răspunde imediat
altor eventuale crize de sănătate. Decizia a fost luată în cadrul unei
întâlniri a boardului executiv al OMS, desfăşurate la Geneva, şi vine ca urmare
a criticilor vehemente primite de organizaţie din cauza întârzierii cu care a
reacţionat la epidemia de Ebola.
Margaret
Chan, directorul general al OMS, a declarat că epidemia a evidenţiat nevoia de
a întări capacitatea organizaţiei de management al crizei şi de a creşte
eficienţa procedurilor de recrutare a lucrătorilor din prima linie a intervenţiilor:
„Ebola a fost o mega-criză şi a copleşit capacitatea OMS. Statele membre înţeleg
că lumea are nevoie de un mecanism de apărare colectivă pentru securitatea sănătăţii
globale“.
În
ultimul an, 22.057 de cazuri de Ebola au fost documentate în nouă ţări. 8.795
de oameni au murit din cauza febrei hemoragice provocate de virus. Din
fericire, asistăm, în sfârşit, la inversarea epidemiei.
Boardul
executiv al OMS a adoptat prin consens o
rezoluţie propusă de SUA şi Africa de Sud, prin care sunt solicitate reforme
majore. „OMS pe care o avem nu este cea de care avem nevoie pentru a răspunde
urgenţelor de sănătate de magnitudinea epidemiei de Ebola“, crede Jimmy Kolker,
secretar adjunct pentru afaceri globale în cadrul departamentului de sănătate
al Statelor Unite.
În
cadrul dezbaterii, directorul CDC, Tom Frieden, a spus că, de multe ori,
consideraţiile politice cântăresc mai mult decât expertiza tehnică în luarea
deciziilor la agenţia Naţiunilor Unite. „Am creionat o structură pentru ceea ce
aşteptăm să se întâmple în mai, adică reforme cuprinzătoare“, a afirmat Frieden
referindu-se la întâlnirea anuală a miniştrilor sănătăţii.
Principalii
donatori au reacţionat pozitiv la ideea înfiinţării unui fond pentru evenimente
neprevăzute. Recomandarea venise încă din 2011, după pandemia de gripă din
2009–2010. La momentul respectiv, un comitet OMS a sugerat că fondul ar trebui
să aibă o valoare de 100 de milioane de dolari. Marea Britanie a promis deja că
va aloca 10 milioane de dolari pentru un astfel de fond, iar mai multe discuţii
informale cu reprezentanţii celorlalte ţări sunt în curs de desfăşurare pentru
completarea sumei.
Bruce
Aylward, directorul adjunct al OMS, a explicat că agenţia ar avea nevoie de o
forţă de muncă de aproximativ 1.500 de lucrători pentru astfel de urgenţe, cu
500 mai mult decât cei de care dispune în prezent.
Ebola ucide. Dar
poate imuniza?
Recenta
scădere semnificativă a numărului de noi infecţii cu Ebola în Africa de Vest
face ca unii oameni de ştiinţă să se întrebe dacă nu cumva virusul duce la
imunizarea silenţioasă a unora dintre persoane în vreme ce le omoară brutal
vecinii şi prietenii.
Cazurile
asimptomatice de Ebola – cele în care o persoană expusă la virus dezvoltă
anticorpi, dar nu se îmbolnăveşte şi nu manifestă simptome – sunt discutate
intens printre cercetători. Unii dintre ei spun că existenţa lor este mai
curând o iluzie. Totuşi, după cum sugerează unele studii, astfel de cazuri apar
în epidemiile de Ebola şi pot fi un factor-cheie în combaterea mai rapidă a
epidemiilor, oferind protecţie secretă celor suficient de norocoşi pentru a
putea alunga infecţia.
Majoritatea
experţilor sunt convinşi că principalul factor care a dus la scăderea dramatică a numărului de cazuri îl reprezintă măsurile
mai bune de control ce reduc contactul direct cu pacienţii contagioşi şi
cadavrele victimelor, dar este posibil să fi contribuit şi alţi factori, precum
imunitatea de grup.
Alţi
specialişti cu experienţă amplă în boli infecţioase sunt foarte sceptici cu
privire la această posibilitate. „Există semne că unele cazuri sunt mai puţin
severe (...) şi pot exista chiar şi cazuri asimptomatice, dar imunitatea de
grup este un termen incorect pentru ceea ce se întâmplă. Putem vorbi despre
dezvoltarea unei imunităţi domestice, dar chiar şi asta rămâne doar o ipoteză“,
explică David Heymann, expert în boli infecţioase şi şef al departamentului de
securitate a sănătăţii globale la Chatham House. Alţii sunt mai optimişti şi le
solicită cercetătorilor din Africa de Vest să caute să identifice şi să testeze
posibilele cazuri asimptomatice pentru a putea folosi secretele imunităţii lor
silenţioase. Unul dintre ei este Steve Bellan de la Universitatea din Texas,
care crede că persoanele asimptomatice se pot implica în măsurile de control al
bolii şi în îngrijirea pacienţilor, reducând numărul de persoane non-imune
expuse la aceste sarcini riscante.
Vaccinul testat pe
oameni
Un
raport preliminar despre testarea vaccinului împotriva virusului Ebola,
realizat cu ajutorul adenovirusului la cimpanzeu, a fost publicat la 28
ianuarie în New England Journal of
Medicine. Studiul făcut la Oxford a cuprins 60 de adulţi voluntari. Fiecare
dintre ei a primit o singură doză a vaccinului în care adenovirusul la
cimpanzeu (ChAd3) devine vector pentru glicoproteina de suprafaţă a tulpinii
Zair a virusului Ebola (EBOV), dar dimensiunea dozei a diferit astfel: 1x1010
particule virale, 2,5x1010 particule virale, respectiv 5x1010 particule virale
(pentru câte 20 de participanţi la studiu). Pentru următoarele patru săptămâni
a fost observată siguranţa administrării vaccinului. Anticorpii au fost măsuraţi
pe testul de imunoabsorbţie enzimatică ELISA şi cu ajutorul răspunsul celulelor
T la enzyme-linked immunospot (ELISpot), precum şi prin examinarea citometriei
de flux. Niciun motiv de îngrijorare privind siguranţa vaccinului nu a fost
scos în evidenţă, la niciunul dintre nivelurile de doză menţionate. Media
geometrică de răspuns cu anticorpi la testul ELISA a atins maximul (469 de unităţi, 58-4051, rată
de răspuns 68%) la patru săptămâni de la administrarea vaccinului în grupul
care a primit cea mai concentrată doză, grup care a avut o rată de răspuns de
100% pentru celulele T la ELISpot, atingând vârful în ziua 14. Citometria de
flux a evidenţiat mai multe răspunsuri
ale celulelor T CD4+ decât CD8+. La toate dozele de vaccin testate, au fost detectaţi
atât anticorpi, cât şi răspunsuri ale celulelor T, dar la niveluri mai mici
decât cele induse la macacii la care fusese anterior testat vaccinul.
Concluzia
cercetătorilor este că vaccinul monovalent ChAd3 împotriva Ebola este imunogen în
dozele testate.
Greu de
confirmat
Scăderea
abruptă a numărului de infecţii cu Ebola în Liberia va face dificilă
confirmarea eficienţei vaccinurilor experimentale. Un studiu clinic de
dimensiuni mari este pe cale de a începe în această ţară, după cum anunţaseră reprezentanţii
National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. Este foarte probabil ca
NIH să mute o parte a testării în vecina Sierra Leone, în vreme ce autorităţile
de reglementare ar putea aproba vaccinurile împotriva Ebola pe baza datelor
privind eficacitatea lor obţinute în urma testelor pe animale, şi susţinute
doar de dovezi restrânse la om.
Liberia
a fost până de curând epicentrul epidemiei din Africa de Vest, dar la acest
moment mai are numai cinci cazuri confirmate de Ebola, după cum afirmă
oficialii sănătăţii din această ţară. Scăderea numărului de cazuri ridică
probleme pentru cercetătorii de la NIH, GlaxoSmithKline şi Merck, care îşi
propuseseră să înscrie 27.000 de voluntari în studiul pivot de fază 3 programat
să înceapă în Liberia. De imunizare vor beneficia persoanele la risc, precum
personalul medical, membrii familiei lor, lucrătorii care se ocupă de înmormântări.
Studiul va testa eficienţa vaccinului creat de GSK şi a concurentul de la
Merck, în raport cu placebo. În prezent este foarte dificil să se identifice
27.000 de oameni la risc doar în Liberia.
