Africa de Vest se află „la 60 de zile de o
catastrofă umanitară“. Este avertismentul emis de Comitetul de urgenţă pentru
dezastre, un grup-umbrelă din Marea Britanie ce reuneşte 13 organizaţii de
ajutor umanitar.
Numărul total al cazurilor din actuala
epidemie este de 13.703, din care 13.676 în Liberia, Sierra Leone şi Guineea.
Cifrele au fost prezentate la 29 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă
a OMS, de dr. Bruce Aylward, coordonatorul răspunsului operaţional la epidemia
de Ebola. El a precizat că Liberia asistă la o încetinire a epidemiei, dar nu
se cunosc factorii decisivi în inversarea trendului, informaţiile urmând să fie
analizate de OMS şi autorităţile liberiene. OMS vizează construirea a 56 de
centre de tratament pentru Ebola, care ar asigura 4.700 de paturi. Doar 15 funcţionează
momentan, cu 1.047 de paturi în cele trei ţări grav afectate, 22 de centre
urmează să fie funcţionale curând, iar pentru 19 nu există încă personal
medical.
Măsuri de carantină
controversate
Măsurile stricte de carantină impuse de
anumite departamente americane ale sănătăţii (New York, New Jersey, Illinois,
Florida) pentru medicii şi asistenţii medicali întorşi din Africa de Vest au
fost aspru criticate atât de Colegiul american al medicilor (ACP), cât şi
într-un editorial publicat în New England
Journal of Medicine. Măsuri de carantină au fost luate pentru tot
personalul medical întors din Africa, inclusiv persoanele asimptomatice.
ACP spune că nu sunt dovezi care să susţină
obligativitatea carantinei pentru persoane asimptomatice, în SUA sau în străinătate,
în scopul eficientizării controlului infecţiei. În schimb, carantina ar putea
face mai mult rău decât bine, pentru că va descuraja medicii şi asistentele să
se ofere voluntari în combaterea epidemiei. Profesioniştii din domeniul medical
care au mers în Africa de Vest nu ar trebui penalizaţi pentru eforturile lor
curajoase, ci trataţi cu respect şi demnitate la întoarcerea în SUA, reamintesc
atât ACP, cât şi semnatarii editorialului, în frunte cu Jeffrey M. Drazen,
redactor şef NEJM.
Dacă în cazul personalului medical, şi preşedintele
Obama crede acelaşi lucru, în schimb, pentru soldaţii întorşi din misiunile
Ebola, acesta susţine carantina. Obama spune că dacă civilii pot fi descurajaţi
de la munca de voluntariat pentru sprijinirea luptei cu Ebola, trupele militare
au fost trimise în zonă ca parte a unei misiuni şi trebuie să se aştepte la
astfel de inconveniente.
Australia menţine o
distanţă sigură
Teama şi superstiţiile cu privire la Ebola
nu sunt prezente doar în Africa de Vest, ci au contaminat şi presupusele
superputeri ştiinţifice, argumentează Tim Inglis, microbiolog la University of
Western Australia, într-un articol de opinie publicat de Nature. Anxietatea şi stigma asociată Ebola pun în pericol
disponibilitatea şi capacitatea Australiei de a contribui la eforturile de
control din Africa, arată Inglis. Voluntarii australieni întorşi din Africa de
Vest au fost ţinta unor critici din partea mass-media şi a politicienilor, care
au susţinut că prezenţa lor îi pune în pericol pe ceilalţi australieni. Inglis
insistă că, în Australia, pericolul reprezentat de câteva cazuri importate este
oricum minim, deoarece statul dispune de procedurile, resursele şi instituţiile
necesare pentru minimizarea riscului transmiterii secundare.
În paralel însă, Australia a interzis
complet acordarea de vize cetăţenilor din ţările vest-africane afectate de
epidemie (Sierra Leone, Guineea, Liberia), devenind prima naţiune bogată care a
închis porţile regiunii. Măsura a fost criticată vehement chiar în Australia,
de comunitatea medicală şi activiştii pentru drepturile omului. OMS şi Banca
Mondială au reamintit, de asemenea, că nu sunt recomandate aceste restricţii
totale de călătorie. Deşi guvernul australian a alocat fonduri pentru oprirea
epidemiei, până acum s-a opus repetatelor cereri de a trimite în zonă personal medical.
Testarea vaccinului
în Elveţia
Agenţia elveţiană a medicamentului a aprobat
testarea unui vaccin experimental pentru Ebola, creat de GSK. Testarea se va
face pe voluntari sănătoşi, o parte dintre ei urmând să călătorească în Africa
de Vest, ca personal medical. Studiul efectuat la Universitatea Lausanne, cu
sprijinul OMS, va cuprinde 120 de participanţi. Voluntarii, printre care se află
şi studenţi la medicină, vor fi monitorizaţi timp de şase luni pentru a fi
determinate siguranţa şi eficienţa vaccinului. Există şi un mic grup de control
care va primi placebo. 50 de angajaţi umanitari, care vor lucra în linia de
front a epidemiei, vor primi vaccinul. Ceilalţi 70 nu vor merge în Africa, aşa
că 20 vor primi placebo şi 50 vaccinul. Studiul le urmează celor începute deja
în Mali, Marea Britanie şi SUA. Vaccinul dezvoltat de GSK foloseşte o variantă
modificată genetic a adenovirusului la cimpanzeu (ChAd-Ebola). În paralel cu
studiul de la Lausanne, OMS coordonează testarea unui alt vaccin, rVSV-ZEBOV,
la Spitalul Universitar din Geneva.
Studii pentru
epidemia actuală
Manifestările bolii şi rezultatele clinice la
pacienţii cu Ebola sunt analizate într-un articol publicat la 29 octombrie în New England Journal of Medicine, semnat
de un grup de cercetători care au lucrat în Sierra Leone, fie pentru OMS, fie
pentru Spitalul guvernamental din Kenema sau Consorţiul de febră hemoragică
virală. Din cei 47 de autori, şapte au murit în urma epidemiei de Ebola.
Spitalul Kenema din Sierra Leone avea deja o infrastructură pentru cercetare în
domeniul febrei hemoragice virale şi a îngrijit pacienţi cu Ebola din mai 2014.
Studiul analizează datele clinice, epidemiologice şi de laborator pentru pacienţii
diagnosticaţi între 25 mai şi 18 iunie 2014. Într-un subgrup de pacienţi a fost
calculată şi încărcătura virală. Din cei 106 pacienţi diagnosticaţi, în cazul a
87 rezultatul era cunoscut şi numai pentru 44 erau disponibile informaţii
clinice detaliate. Perioada de incubaţie a fost estimată la 6–12 zile şi rata
de fatalitate la 74%. Pacienţii cu vârsta sub 21 de ani au avut o rată de
mortalitate mai mică decât cei cu vârsta peste 45 de ani (57% vs. 94%). Pacienţii
care s-au prezentat cu mai puţin de 100.000 de copii ale EBOV pe mililitru au
avut o rată de fatalitate mai scăzută decât cei cu o încărcătură virală mai
mare. Hemoragia a fost identificată la un singur pacient. Au fost mai comune
simptome precum diareea şi alte manifestări gastrointestinale.
Annals of Internal Medicine a publicat, la 28 octombrie,
un studiu realizat de cercetători de la Yale şi oficiali liberieni. Cercetarea
evaluează felul în care progresia bolii şi rata de fatalitate contribuie la
transmitere, analizând potenţialul unor intervenţii ţintite pentru a elimina
boala. Numărul mediu al infecţiilor secundare generate în întreaga perioadă
infecţioasă de un singur caz infectat (rata de reproducere a infecţiei) a fost
estimat la 1,73. S-a remarcat o stratificare substanţială între supravieţuitori,
pentru care cifra estimată a fost de 0,66, şi non-supravieţuitori, pentru care
rata a fost de 2,36. Cel mai mare risc de transmitere a virusului apare în
stadiile avansate ale bolii. Izolarea a 75% din pacienţii infectaţi în stare
critică în primele patru zile de la debutul simptomelor are şanse mari să
conducă la eliminarea bolii.
Un alt studiu americano-liberian, publicat
în Science, evaluează eficienţa
diferitelor strategii de combatere a epidemiei folosind un model stocastic al
transmiterii virusului între şi în cadrul comunităţii, spitalelor, înmormântărilor,
calibrat la datele de incidenţă din Liberia. Concluzia cercetătorilor este că o
abordare care să combine izolarea cazurilor, depistarea contacţilor, carantina şi
practicile igienice pentru înmormântare trebuie implementată urgent, pentru a
opri creşterea epidemiei. În condiţiile menţinerii strategiilor actuale, proiecţiile
studiului indică faptul că epidemia va continua să se răspândească, generând
224 de cazuri/zi numai în Liberia până în decembrie, ceea ce subliniează nevoia
aplicării unor intervenţii de control.
Science publică, de asemenea, un studiu
foarte interesant al unor geneticieni şi infecţionişti americani, care arată că
diversitatea genetică a gazdelor determină susceptibilitatea la febra hemoragică
Ebola, fenotipurile variind de la rezistenţă totală până la febră hemoragică
severă.
Primul caz în Mali
La 23 octombrie, Ministerul Sănătăţii din
Mali a confirmat primul caz de Ebola din această ţară, o fetiţă de doi ani care
venise din Guineea, la 19 octombrie, însoţită de bunica ei. Copilul a murit la
24 octombrie. Istoricul cazului a arătat că pacienta era simptomatică, deci
contagioasă, încă dinainte de a pleca din Guineea. 57 de persoane care au venit
în contact cu fetiţa sunt, în prezent, izolate şi monitorizate, la spital sau
la domiciliu.