Dezvăluirea făcută de Charlie Sheen privind statusul său seropozitiv a fost poate cel mai mare eveniment de prevenție HIV/SIDA din Statele Unite, spun autorii unui studiu publicat la 22 februarie 2016 în Journal of the American Medical Asociation. Cercetătorii au vrut să măsoare „efectul Charlie Sheen“, analizând știrile online și rapoartele motoarelor de căutare pentru a aprecia reacția publică la anunțul făcut de Sheen în noiembrie 2015, cum că este HIV pozitiv. Echipa a folosit date din arhivele publice privind tendințele media în sfera știrilor, folosind Bloomberg Terminal și Google Trends pentru a colecta informațiile ce descriau implicarea publicului față de subiectele legate de prevenția HIV/SIDA, în dinamică, începând din 2004. Și-au concentrat atenția asupra orelor ce au urmat anunțului televizat al vedetei TV, pe conținutul de știri și căutările pe Google din Statele Unite. Ziua știrii privind statusul seropozitiv a coincis cu o creștere de 265% în numărul de știri arhivate de Bloomberg Terminal, care menționau virusul HIV (97% din ele îl menționau și pe Sheen). Alte 6.500 de articole fuseseră raportate doar pe Google News. Asta înseamnă că dezvăluirea lui Sheen se situează în primele 1% evenimente media legate de această afecțiune. Gestul actorului a fost urmat și de cel mai mare număr de căutări pe Google asociate cu virusul HIV, înregistrate în cursul unei zile pe teritoriul Statelor Unite: cu aproximativ 2,75 de milioane în plus decât cele așteptate, potrivit tendințelor anterioare. Căutările legate de prezervative (de tipul „buy condoms“) au crescut cu 75%, iar cele privind testarea HIV au urcat cu 214 procente. „De peste trei decenii, autoritățile din sănătatea publică au livrat un mesaj consistent privind HIV/SIDA: testați-vă, cunoașteți simptomele, folosiți prezervativele.“ Acest mesaj a fost atât de bine înrădăcinat în conștiința publică încât, la aflarea veștii despre Sheen, oamenii au început să caute informații specifice de sănătate publică privind testarea HIV, semnele infecției și prezervative. „Este un exemplu despre cum decenii întregi de comunicare a mesajelor de sănătate publică se pot concretiza în axarea populației pe acțiuni salvatoare de vieți atunci când comportamentele relevante capătă proeminență“, comentează John W. Ayers, profesor la Școala de sănătate publică a Universității din San Diego, coautor al studiului. Autorii cercetării cred că dezvăluirea făcută de Charlie Sheen a avut un impact uriaș asupra eforturilor de sănătate publică și că efectul Charlie Sheen poate fi și mai bine cercetat și exploatat în continuare, cu efecte chiar mai durabile.

    Stetoscopul clasic a intrat în era digitală. Cercetătorii de la Universitatea din Hiroshima și Universitatea Medicală din Fukushima au creat un program informatic (Respiratory Sound Visualizer) care se conectează la un stetoscop electronic de înaltă sensibilitate pentru a clasifica sunetele plămânilor în cinci categorii de diagnostic comune. Sunetele pulmonare a 878 de pacienți au fost evaluate și clasificate de o echipă de medici specialiști, cercetătorii au transformat apoi diagnosticele lor în șabloane pentru a crea o formulă matematică pentru evaluarea lungimii, frecvenței și intensității sunetelor pulmonare. Programul de calculator recunoaște tiparele sunetelor care corespund diagnosticelor respiratorii. Aplicația primește informațiile de la stetoscop și o organizează într-un grafic cu cinci rubrici/axe, fiecare reprezentând un tip diferit de sunet pulmonar. Medicii și pacienții pot înțelege rapid, pe baza graficului, care este diagnosticul cel mai probabil: axa corespunzătoare este colorată mai mult în roșu. Inovația va fi curând accesibilă publicului larg și se adresează în special medicilor care lucrează în contexte agitate și gălăgioase, de tipul unităților de primiri urgențe sau spitaleleor mobile. Deci acolo unde e poate mai sigur să te bazezi pe ce spune softul decât să riști să nu auzi ceva important. Rezultatele furnizate de programul informatic sunt simplu de interpretat și pot fi salvate și distribuite electronic, o opțiune care pe viitor le-ar permite pacienților să își monitorizeze funcția pulmonară pe parcursul evoluției unei afecțiuni cronice, precum BPOC sau fibroza chistică.

     Eficiența majorității campaniilor de reducere a șofatului sub influența alcoolului realizate de producătorii de alcool fie nu a fost dovedită, fie nu a fost măsurată, arată un studiu nou al  cercetătorilor de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, publicat în American Journal of Public Health. Autorii au analizat conținutul a 226 de inițiative ale industriei implementate în întreaga lume, în perioada 1982–2015. Au arătat că acțiunile cel mai frecvent folosite de companii – precum programele de tip „designated driver“, serviciile de transport privat de persoane (ride services) sau campaniile mass-media – nu au o eficiență dovedită obiectiv. De pildă, deși serviciile de transport reduc comportamentele de tip condus sub influența alcoolului, când beneficiază de această opțiune, oamenii au tendința să bea mai mult, ceea ce crește riscul altor consecințe negative, precum accidentele și comportamentele violente. În ultimii 30 de ani, industria alcoolului a implementat peste 3.500 de inițiative în întreaga lume pentru a combate pericolele asociate alcoolului, ca parte a practicilor de responsabilitate socială corporatistă. Mai puțin de 3% din inițiative însă au fost realizate în parteneriat cu o agenție activă în domeniul sănătății. Aproape niciunul dintre proiecte nu a avut la bază dovezile științifice din domeniul sănătății publice, a comentat supervizorul cercetării Adnan Hyder, profesor în departamentul de sănătate internațională la Școala Bloomberg. Dintre intervențiile studiate, excepțiile, care au avut totuși o eficiență dovedibilă, au fost folosirea de puncte de verificare a sobrietății și instalarea în mașini a unor dispozitive (pentru alcooltest) care nu permit unei persoane cu nivel crescut de alcool în sânge să conducă automobilul. Cel mai adesea, industria folosește pentru campaniile derulate canale convenționale precum broșurile, pliantele sau micile cadouri promoționale – nu doar că sunt ineficiente, dar sunt totodată și instrumente de marketing pentru mărcile de alcool care sponsorizează aceste programe.