• Absenţa femeilor
din rândul liderilor lumii medicale este de mulţi ani subiect de discuţie în
lumea anglo-saxonă. În Australia de pildă, în timp ce aproape jumătate din
medicii de familie sunt femei, doar 9% din chirurgi sunt femei, fenomenul fiind
pus pe seama machismului specialităţilor chirurgicale. Primul decan-femeie al
unei importante facultăţi medicale americane a fost dr. Nancy Andrews, numită
în fruntea Duke University abia în 2007. După un deceniu petrecut în cadrul
unei facultăţi de medicină americane 23% din bărbaţi devin profesori, dar doar
5% din femei ating acelaşi nivel. În plus, specialiştii-femei câştigă cu 16%
mai puţin decât colegii lor bărbaţi.
Cauza principală a
acestor diferenţe nu este discriminarea la locul de muncă, ci obligaţiile
casnice tradiţionale pe care femeile sunt aşteptate să le îndeplinească. Lor le
rămâne mai puţin timp pentru studiu, practica lor medicală se suprapune uneori
cu practicarea complicatei „meserii“ de mamă, ceea ce face reuşita academică şi
profesională în medicină mult mai impresionantă în cazul unei femei, decât a
unui bărbat. Şi spunem asta bazându-ne pe cifre, nu pe emoţii.
• Cum Hollywoodul are
filmele lui vedetă, cele despre care se ştie înainte de lansare că vor avea
succes, aşa şi industria farmaceutică are celebrităţile ei. Trei medicamente
noi care urmează să intre pe piaţă în 2015 au potenţialul de a aduce, fiecare,
vânzări suplimentare de peste 1 miliard de dolari pentru producătorul lor în
următorii 5 ani, anunţă raportul „Drugs to Watch“, publicat de Thomson Reuters.
Un inhibitor de PD-1,
Opdivo, produs de Bristol-Myers, a fost deja aprobat pentru tratamentul
melanomului şi al cancerului pulmonar. Praluent, produs de Sanofi, este
destinat hipercolesterolemiilor dificil de tratat prin ţintirea proteinei
PCSK9. LCZ-696 este produs de Novartis care a obţinut cu el rezultate excelente
în studiile clinice şi este folosit în tulburările cardiace. Aceste trei
medicamente noi sunt în fruntea unui clasament format din 11 substanţe care vor
fi aprobate în 2015 şi sunt considerate de experţi a fi cele mai mari succese
din industrie în acest an.
• Marea Britanie va
avea alegeri parlamentare peste doar două luni, subiectul sistemului medical
fiind unul foarte prezent în dezbaterea electorală. Într-un sondaj realizat de
BBC, sistemul medical este considerat de alegători un subiect mai important
decât economia sau imigraţia. Pachetul de reformă introdus în 2012, care a întărit
rolul sectorului privat şi a pus accent mai mare pe principiul competiţiei, este
într-atât de contestat încât a provocat chiar formarea unui partid care luptă
special împotriva privatizării sistemului medical britanic (NHS). Reforma a
stabilizat cheltuielile NHS dar, în acelaşi timp, a aglomerat departamentele de
urgenţă şi a mărit din nou listele de aşteptare.
Conservatorii promit
că, dacă vor rămâne la putere, vor finanţa suplimentar NHS-ul cu două miliarde
de lire sterline plus un miliard investiţii în medicina primară. Şi laburiştii,
principalii lor adversari, anunţă 2,5 miliarde de lire finanţări suplimentare.
Dar asemănările se opresc aici. Laburiştii promit şi anularea pachetului
reformist din 2012, prioritate la finanţare pentru sănătatea mintală, mai multe
locuri de muncă pentru medicii de familie, asistente şi moaşe. Conservatorii
promit 5.000 de noi medici de familie şi accesul asigurat la cabinetele
acestora şapte zile din şapte între opt dimineaţa şi opt seara.
Liberal-democraţii,
al treilea partid ca importanţă în Marea Britanie dar într-o scădere evidentă
de popularitate, promite mult mai mult: 500 milioane de lire suplimentare în
fiecare an doar pentru psihiatrie. Verzii promit asistenţă medicală gratuită
pentru toţi cei peste 65 de ani. Naţionaliştii de la UKIP, cei care au ce au cu
emigranţii români şi au fost marii câştigători ai alegerilor europarlamentare,
sunt cei mai generoşi: trei miliarde de lire anual în plus pentru NHS.
• Vecinii bulgari
anunţă că, din 1 aprilie 2015, nu se va mai putea interna nimeni în spitalele
lor fără să prezinte un document de identitate. Pacientul va fi introdus
într-un sistem electronic unic de înregistrare pentru a cărui punere în funcţiune
spitalele au primit trei luni. Până în martie mai puţin de jumătate din
spitalele bulgăreşti au respectat indicaţia autorităţilor de la Sofia. Sună
prea bine-cunoscut, nu-i aşa?
