Newsflash
Știri

Enurezisul nocturn are implicaţii psihosociale pe termen lung

de Dr. Alexandra GUȚĂ - aug. 14 2020
Enurezisul nocturn are implicaţii psihosociale pe termen lung

Mai frecventă în cazul copiilor, această patologie este întâlnită și la aproximativ 1% dintre adulţi. În cazul copiilor, are implicaţii psihosociale, cei mici pot suferi de anxietate sau pot ajunge chiar să evite unele activităţi.

Experţii de la International Children’s Continence Society au publicat în Journal of Pediatric Urology, în prima parte a acestui an, o nouă revizuire a ghidului dedicat managementului și tratamentului copiilor cu enurezis nocturn. Evaluarea pacientului trebuie să includă o anamneză minuţioasă, etapă prin care să poate fi identificate comorbidităţile asociate: boli psihiatrice, constipaţie, infecţii de tract urinar sau sindromul de apnee în somn. 

Enurezisul este definit ca incontinenţa urinară care apare la copiii cu vârsta peste cinci ani. Patologia poate fi definită doar în cazul în care copilul nu a prezentat anterior pierderi de urină pe o perioadă de cel puţin șase luni. Enurezisul poate duce la scăderea stimei de sine și la evitarea activităţilor sociale.

În ceea ce privește definiţiile de caz, se deosebește enurezisul nocturn monosimptomatic, care nu este asociat cu alte simptome de tract urinar, de cel non-monosimptomatic. Poliuria nocturnă este cauzată de producţia unei cantităţi mai mari de urină pe timpul nopţii, iar vezica urinară hiperactivă este descrisă prin creșterea frecvenţei micţiunilor și senzaţia de urgenţă pentru micţiune cu sau fără incontinenţă urinară.

Examinarea fizică

Anamneza atentă poate ajuta și la excluderea unor cauze precum: micţiunea dificilă sau polidipsia. În absenţa acestor semnale de alarmă, un copil cu enurezis nu necesită investigaţii de laborator ori imagistice. Pacientul ar trebui să consemneze micţiunile pe care le are într-un calendar, astfel încât acestea să fie atent monitorizate. Examenul fizic minimal include notarea greutăţii și înălţimii, examinarea organelor genitale, examinarea coloanei lombo-sacrate.

Trei linii de tratament

Tratamentul enurezisului începe de la vârsta de șase ani. În cazul pacienţilor cu enurezis monosimptomatic, desmopresina și alarma la pierderile de urină încă rămân prima linie de tratament. Aceste tipuri de alarme detectează umiditatea cu ajutorul unor senzori plasaţi în proximitatea copilului atunci când acesta micţionează în somn. Se pare că eficienţa senzorilor este mai mică în cazul în care copilul micţionează mai des de o dată pe noapte sau dacă pierderile de urină sunt intermitente.

Fiziopatologia enurezisului este complexă, implicând sistemul nervos central, ritmul circadian și tulburările funcţiei vezicii urinare. O importanţă deosebită o are vasopresina, care acţionează la nivel renal, ea fiind implicată în menţinerea homeo­staziei osmolarităţii lichidelor organismului. Scăderea răspunsului la desmopresină poate fi o altă cauză.

Administrarea de desmopresină nu este eficientă la toţi pacienţii, dar poate fi încercată. Eficacitatea sau ineficienţa acestui tratament se poate observa după un timp scurt, de aceea nu se recomandă administrarea pe o perioadă mai mare de două-trei săptămâni dacă substanţa nu a dat rezultate. Tratamentul de primă linie poate fi utilizat atât separat, cât și împreună.

A doua linie de tratament este reprezentată de medicamentele anticolinergice, iar cea de-a treia linie terapeutică presupune administrarea de antidepresive (imipramină). La copiii care asociază tulburări de somn (sindromul de apnee în somn) se poate remite enurezisul dacă se elimină cauza obstrucţiei.

 

ETICHETEenurezis

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe