Deşi mezină a genurilor literare, epigrama se poartă ca o regină a umorului, cucerind tot mai mulţi supuşi. Etimologia numelui său antic grec, tradus prin cuvântul „inscripţie“, lămureşte de la început asupra naturii sale esenţiale: lapidaritatea. Poezie lirică având o intenţie satirică, ironizează diformităţile de caracter ale unei persoane sau ale unui grup omogen. Umorul se naşte din asociaţii şi concluzii neaşteptate, utilizând ridiculizarea, ironia muşcătoare, aluzia subtilă, ultimul vers al unui catren fiind o săgeată, o poantă spirituală. (...) "> Epigrama la Muzeul Literaturii Române - Viața Medicală
Newsflash
Știri

Epigrama la Muzeul Literaturii Române

de Dr. Al. TRIFAN - iun. 17 2011
Epigrama la Muzeul Literaturii Române

   Deşi mezină a genurilor literare, epigrama se poartă ca o regină a umorului, cucerind tot mai mulţi supuşi. Etimologia numelui său antic grec, tradus prin cuvântul „inscripţie“, lămureşte de la început asupra naturii sale esenţiale: lapidaritatea. Poezie lirică având o intenţie satirică, ironizează diformităţile de caracter ale unei persoane sau ale unui grup omogen. Umorul se naşte din asociaţii şi concluzii neaşteptate, utilizând ridiculizarea, ironia muşcătoare, aluzia subtilă, ultimul vers al unui catren fiind o săgeată, o poantă spirituală. (...)

   Deşi mezină a genurilor literare, epigrama se poartă ca o regină a umorului, cucerind tot mai mulţi supuşi. Etimologia numelui său antic grec, tradus prin cuvântul „inscripţie“, lămureşte de la început asupra naturii sale esenţiale: lapidaritatea. Poezie lirică având o intenţie satirică, ironizează diformităţile de caracter ale unei persoane sau ale unui grup omogen. Umorul se naşte din asociaţii şi concluzii neaşteptate, utilizând ridiculizarea, ironia muşcătoare, aluzia subtilă, ultimul vers al unui catren fiind o săgeată, o poantă spirituală. Muză a unor scriitori de seamă ca Martial, Cl. Marot, G. E. Lessing, Voltaire, Antioh Cantemir, A. S. Puşkin, în literatura română i-a vizitat pe Cincinat Pavelescu şi George Ranetti şi l-a însoţit la un pahar pe regretatul Păstorel Teodoreanu, victimă inocentă a ironiilor sale privind regimul politic totalitar. Astăzi însă, chiar şi cei ce epigramează politicieni ai zilei nu mai sunt în pericol, ci primesc aplauze binemeritate.
   Acesta este şi cazul dlui conf. dr. Corneliu Zeana, care şi-a lansat recent, la Muzeul Literaturii Române, placheta: Umoristice. A luat cuvântul dna Elis Râpeanu, cunoscută cititorilor noştrii prin „Dicţionarul medicilor epigramişti“ publicat la editura Viaţa Medicală Românească, care a arătat că numărul epigramiştilor care practică medicina este mai mare decât în alte profesii. Inflaţia umorului literar se face în alte teritorii învecinate, ca fabula, parodia, pamfletul; chiar sonetul şi rondelul care se pot travesti epigramatic. Dl George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, a evocat figuri celebre dintre cei ce comit catrene ascuţite. Între aceştia dl conf. dr. Corneliu Zeana are un loc aparte, prin complexitatea personalităţii sale. Într-adevăr, eminent cadru didactic universitar, el este un membru marcant al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, unde contribuţia sa literară, poetică sau eseistică este esenţială. În afară de aceasta desfăşoară o susţinută activitate pentru introducerea valorilor gândirii europene în ţara noastră. Referindu-se la volumul lansat, dl George Corbu a menţionat că medicul Zeana include epigrama în rândul terapiilor sale. În catrenele şi poantele sale se vede un mod elegant de raportare la actualitate, autorul cucerind, prin ascuţimea minţii sale, un loc statornic în dicţionarele breslei. Mai perisabilă decât fabula, epigrama îşi asumă, în ultimul vers, morala acesteia. Am aflat oarecum surprinşi constatarea făcută de preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din România, că epigramiştii trebuie să fie bătrâni, pentru că numai atunci rodeşte acea răutate care ascute poantele bune…
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe