Congresul
Societăţii Europene de Cardiologie, cea mai amplă manifestare medicală de pe
continent, la care sunt aşteptaţi peste 30.000 de participanţi, se va desfăşura
în acest an la Amsterdam, în perioada 31
august – 4 septembrie. Tema centrală a reuniunii este interacţiunea dintre inimă
şi celelalte organe. Sunt programate sesiuni tradiţionale (conferinţe,
simpozioane, seminarii clinice, dezbateri, postere), întâlniri cu experţii,
sesiuni de ghiduri clinice, de actualităţi privind studiile clinice, de medicină
translaţională, demonstraţii hands-on
şi video live de anatomie şi
patologie cardiacă, precum şi sesiuni dedicate tinerilor cardiologi, dar şi
medicilor generalişti şi asistenţilor medicali.
Managementul personalizat al fibrilaţiei
atriale.
Primul document de consens al the Atrial Fibrillation competence Network
(AFNET) şi European Heart Rhythm
Association (EHRA) privind managementul personalizat al fibrilaţiei atriale
(FA) a fost publicat online în European
Journal of Pacing, Arrhytmias and Cardiac Electrophysiology (EP-Europace).
El va fi prezentat de prof. dr. Paulus Kirchof, din Marea Britanie, în sesiunea
de cardiologie personalizată din cadrul Congresului ESC 2013.
Odată
cu introducerea terapiei anticoagulante orale pot fi prevenite aproximativ două
treimi din toate accidentele vasculare cerebrale în FA. Însă pacienţii cu
această afecţiune au încă o mortalitate mai mare comparativ cu persoanele de
vârsta lor şi cu acelaşi risc cardiovascular, dar fără FA, iar mortalitatea nu
poate fi redusă mai mult, chiar şi când se aplică toate terapiile bazate pe
dovezi.
La a
patra conferinţă de consens AFNET/EHRA s-a discutat modalitatea de a identifica
principalele patofiziologii de bază ale FA, astfel încât să
poată fi dezvoltate
terapii specifice pentru a reduce mortalitatea. Aceasta presupune înţelegerea
mecanismelor bolii şi traducerea lor în parametri măsurabili la pacienţi.
Documentul
identifică trei modalităţi principale de a caracteriza mai bine cauza FA, în
scopul îmbunătăţirii tratamentului:
electrocardiograma, imagistica – mai ales ecocardiografia şi imagistica prin
rezonanţă magnetică (IRM) – şi biomarkerii (proteine sau gene măsurate în sânge
pentru a identifica tipul de FA). De asemenea, este propusă o nouă taxonomie a
bolii, bazată pe fiziopatologia sa. Se speră că în câţiva ani se va putea
practica un management personalizat al FA, astfel reducându-se mortalitatea
asociată cu această boală.
