Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Eșecul Colectiv

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 1 aprilie 2016
     Planul roșu de intervenție în cazul Colectiv a fost declanșat cu o întârziere de 18 minute, nu „imediat“, cum ne tot asiguraseră, în fața camerelor de luat vederi, șefii operațiunii sau reprezentanții autorităților, pe parcursul lunii noiembrie 2015. Corpul de control al premierului (CCPM) a prezentat marți raportul de evaluare a felului în care sistemul de urgență a răspuns în cazul tragediei petrecute la Clubul Colectiv, în seara zilei de 30 octombrie 2015.
     Întârzierea cu care s-a intervenit a fost depășită în gravitate doar de necoordonarea intervenției. Cităm din raport: „Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv (…) a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de: lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație, baza materială deficitară“.
     Abia la ora 22,50 a fost declanșat planul roșu de intervenție. Trecuseră 18 minute de la primele apeluri la număr unic de urgență care menționau multiple victime și dimensiunea tragediei. Trecuseră 7 minute de la primirea informațiilor din teren de la echipajele de ambulanță aflate la locul incendiului. Cele 11 apeluri la 112 recepționate în primele 11 minute de la izbucnirea incendiului (în intervalul 22,32–22,43) atenționau despre gravitatea situației și „ar fi trebuit să determine dispeceratul comun să informeze imediat inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență «Dealul Spirii» București-Ilfov despre amploarea incidentului. Dar această informare s-a realizat abia la 22,44, după ce primele echipaje ajunseseră la fața locului și raportaseră un număr mare de victime – peste 60“, arată raportul citat.  Așteptarea a fost cauzată de parcurgerea unor etape birocratice, nenecesare în astfel de cazuri. Mai mult, deși la declanșarea planului roșu de intervenție ar fi trebuit alertate toate forțele de intervenție, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București spune că nu i-a fost transmisă deloc informarea.
     Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) – Raed Arafat, ajuns la locul intervenției, ar fi trebuit, conform actului de înființare al DSU, să coordoneze toate activitățile de intervenție, nu doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului – cum s-a întâmplat în cazul Colectiv. Pe de altă parte, notează consilierii CCPM, Arafat nu ar fi trebuit să se ocupe și de activitatea de comunicare către public a informațiilor privind acțiunea de salvare. O urgență de asemenea proporții impune desemnarea unei persoane cu atribuții exclusiv în domeniul comunicării pe perioada de criză, alta decât cea însărcinată cu coordonarea și conducerea activităților de intervenție.
     În absența unei coordonări reale a operațiunii de intervenție, unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat, mai spune raportul de la Palatul Victoria.
     În spitalele care au primit răniți, fie nu exista un plan alb de asistență în situații de urgență, fie procedura nu a fost respectată. Ulterior, au raportat în mod contradictoriu informații despre victimele internate și despre controlul infecțiilor nosocomiale. O mențiune specială primește, cum era de așteptat, Spitalul Floreasca, acolo unde unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, complet dotată și funcțională la 30 octombrie 2015, nu a fost și nu este folosită.
     Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de statul român, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.
     Printre instituțiile rămase corijente după verificările CCPM, raportul menționează: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii“ București-Ilfov, Departamentul pentru Situații de Urgență, spitalele unde au fost internate victimele și Direcția de Sănătate Publică a municipiului București.
     La întocmirea raportului, consilierii CCPM au cerut documente și au stat de vorbă cu reprezentanți ai tuturor instituțiilor implicate. S-au împotmolit puțin din cauza lipsei de coerență și a datelor contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale. Raportările au fost confuze chiar și în privința numărului total de decese!
     În 84 de pagini, raportul corpului de control al premierului radiografiază un eșec sistemic. Unul cel mai probabil intuit deja de câteva luni de supraviețuitori, familiile victimelor, salvatorii implicați în diferitele etape ale operațiunii de răspuns la tragedie, de jurnaliști și de toți cei care au urmărit cum bilanțul morții creștea necruțător.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.