Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Evaluarea severităţii unei pandemii de gripă

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU vineri, 15 mai 2009
Determinantul major al severităţii unei pandemii de gripă, măsurat prin numărul de cazuri de boli severe şi de decese pe care le cauzează, este virulenţa inerentă a virusului. Dar, mai mulţi alţi factori influenţează severitatea generală a impactului unei pandemii.
 
Chiar şi un virus care determină iniţial simptome uşoare la oamenii sănătoşi poate fi distructiv, în special în condiţiile comunităţilor interdependente şi foarte mobile din ziua de azi. Mai mult, acelaşi virus, care cauzează boli uşoare într-o ţară, poate determina o mortalitate şi o morbiditate mult mai mare în altă ţară. În plus, virulenţa inerentă a virusului se poate schimba în timp, pe măsură ce pandemia dezvoltă valuri succesive de răspândire naţională şi internaţională.
 
Proprietăţile virusului
 
O pandemie de gripă este cauzată de un virus care este fie nou, fie nu a circulat recent şi la scară mai mare în populaţia umană. Acest lucru creează o vulnerabilitate aproape universală. Deoarece nu toţi oamenii au fost infectaţi în timpul unei pandemii, aproape toţi oamenii sunt susceptibili la infecţie.
 
Numărul mare de oameni care se îmbolnăvesc în acelaşi timp sau aproape în acelaşi timp sunt motivul pentru care pandemiile sunt distructive din punct de vedere economic şi social, cu un potenţial de suprasolicitare extremă temporară asupra serviciilor medicale.
 
Contagiozitatea virusului influenţează, de asemenea, severitatea impactului pandemiei, deoarece poate să mărească numărul de persoane care se îmbolnăvesc şi au nevoie de îngrijiri medicale într-o perioadă scurtă de timp şi într-o anumită zonă geografică. Ca latură pozitivă, nu toate zonele lumii sau nu toate zonele unei ţări sunt afectate în acelaşi timp. Contagiozitatea virusului va influenţa viteza răspândirii, atât în cadrul unei ţări, dar şi la nivel internaţional. Acest lucru poate influenţa de asemenea severitatea, deoarece o rapidă răspândire poate discredita capacitatea guvernelor şi a serviciilor medicale de a face faţă. Pandemiile au în general impacturi concentrate asupra unor grupe specifice de vârstă. Bolile şi decesele înregistrate în rândul celor tineri şi la grupele de vârstă productive din punct de vedere economic vor fi mult mai distructive pentru societate şi pentru economie decât la nivelul celor foarte mici sau foarte bătrâni, aşa cum s-a observat în timpul epidemiilor de gripă sezonieră.
 
Vulnerabilitatea populaţiei
 
Vulnerabilitatea generală a populaţiei poate juca un rol major. De exemplu, persoanele cu boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, hipertensiunea, astmul, diabetul, artrita reumatoidă şi multe altele, sunt mult mai probabile să facă infecţii severe sau letale. Prevalenţa acestor boli, combinată cu alţi factori, cum ar fi statusul nutriţional, poate influenţa severitatea pandemiei în mod semnificativ.
 
Valuri consecutive de răspândire
 
Severitatea totală a pandemiei este influenţată mai departe de tendinţa pandemiei de a se răspândi pe tot globul în cel puţin două sau câteodată trei valuri. Din multe motive, severitatea valurilor ulterioare poate fi diferită dramatic în câteva sau în marea majoritate a ţărilor. O caracteristică distinctivă a virusurilor gripale este faptul că mutaţiile apar foarte frecvent şi neprevăzut în cele opt segmente de gene, şi în special la nivelul genei pentru hemaglutinină. Emergenţa unui virus mult mai virulent în cursul unei pandemii trebuie să nu fie exclusă niciodată.
 
Diferitele pattern-uri ale răspândirii pot influenţa de asemenea severitatea valurilor următoare. De exemplu, dacă copiii cu vârsta şcolară sunt cei care sunt afectaţi în principal de primul val, cei în vârstă ar putea să se îmbolnăvească în al doilea val, cu o mortalitate mult mai mare, din cauza vulnerabilităţii mult mai mari a persoanelor în vârstă. În secolul trecut, pandemia din 1918 a început ca una uşoară, însă în şase luni s-a reîntors într-o formă mult mai gravă. Pandemia care a început în 1957 a început sub o formă uşoară şi s-a întors în ceva timp sub o formă mult mai severă, deşi semnificativ mai puţin devastatoare decât cea din 1918. Pandemia din 1968 a început sub o formă relativ uşoară, cu cazuri sporadice înainte de primul val, şi a rămas uşoară în al doilea val, în majoritatea, dacă nu în toate ţările.
 
Capacitatea de a răspunde
 
În sfârşit, calitatea serviciilor medicale influenţează impactul oricărei pandemii. Acelaşi virus care cauzează numai simptome uşoare în ţări cu sisteme medicale puternice poate fi devastator în alte ţări în care sistemele medicale sunt slabe, proviziile de medicamente, incluzând antibioticele, sunt limitate sau întrerupte frecvent, iar spitalele sunt aglomerate, slab echipate şi cu personal insuficient.
 
Evaluarea situaţiei curente
 
Până acum, pot fi făcute următoarele observaţii, specifice virusului H1N1, şi la modul general despre vulnerabilitatea populaţiei globale. Observaţiile specifice virusului H1N1 sunt preliminare, bazate pe informaţiile limitate din numai câteva ţări.
 
Tulpina de virus H1N1 care determină epidemiile curente este un virus nou care nu a mai fost întâlnit înainte nici la oameni nici la animale. Deşi nu pot fi trase concluzii ferme până acum, oamenii de ştiinţă anticipează faptul că o imunitate preexistentă la virus va fi mică sau inexistentă, sau foarte limitată în rândul persoanelor bătrâne.
 
H1N1 pare să fie mult mai contagios decât virusul sezonier.Rata de atac secundară a virusului sezonier este cuprinsă între 5% şi 15%. Valorile estimative curente ale ratei de atac secundare pentru H1N1 sunt cuprinse între 22% şi 33%.
 
Cu excepţia epidemiilor din Mexic, care încă nu sunt pe deplin înţelese, virusul H1N1 tinde să determine boli uşoare la oamenii sănătoşi. În afara Mexicului, aproape toate cazurile de boală şi toate decesele au fost depistate la oamenii cu boli cronice.
 
În cele două epidemii mai mari şi bine documentate de până acum, în Mexic şi în SUA, a fost afectat un grup cu vârstă mai mică decât s-a observat în timpul epidemiilor de gripă sezonieră. Deşi au fost confirmate cazuri la toate grupele de vârstă, de la copii la bătrâni, pacienţii tineri cu infecţii severe sau letale reprezintă o caracteristică şocantă a acestor epidemii recente.
 
În termeni de vulnerabilitate a populaţiei, tendinţa virusului H1N1 de a determina infecţii mult mai severe şi letale la oamenii cu boli cronice reprezintă o problemă particulară.
 
Din câteva motive, prevalenţa bolilor cronice a crescut dramatic din 1968, când a avut loc ultima pandemie a secolului trecut. Distribuţia geografică a acestor boli considerate cândva a fi asociate cu societăţile bogate, s-a schimbat şi ea dramatic. Azi, OMS estimează că 85% din bolile cronice sunt concentrate în ţările cu venituri scăzute sau medii. În aceste ţări, bolile cronice au o medie de vârstă de debut a bolii mai timpurie decât a fost observată în celelalte părţi mai bogate ale lumii. La momentul acesta timpuriu al epidemiilor, oamenii de ştiinţă speculează faptul că spectrul clinic întreg de boală cauzat de H1N1 nu va deveni evident până când virusul nu se va răspândi mai mult. Acest lucru, de asemenea, poate modifica imaginea curentă a bolii, care este foarte blândă în afara Mexicului.
 
În afara mutaţiilor intrinsece ale virusurilor gripale, şi alţi factori ar putea să influenţeze severitatea curentă a pattern-urilor bolii, deşi prin mijloace complet neştiute, dacă virusul continuă să se răspândească. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de posibilele schimbări care pot avea loc pe măsură ce virusul se răspândeşte în emisfera sudică şi întâlneşte virusurile umane circulante curent, deoarece în această emisferă sezonul de gripă abia acum începe. Faptul că virusul gripal aviar H5N1 este bine stabilit la nivelul populaţiei de păsări domestice în unele părţi ale lumii este o altă cauză de îngrijorare. Nimeni nu poate prezice cum se va comporta virusul H5N1 sub presiunea unei pandemii. În prezent, H5N1 este un virus animal care nu se răpândeşte uşor la oameni şi doar foarte rar se transmite de la o persoană la alta.

Etichete: dolore minus

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.