Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Evaluarea structurii şi furnizării asistenţei primare în România

Viața Medicală
Dr. Cătălina PANAITESCU joi, 12 aprilie 2012
   Unul din obiectivele prioritare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) îl reprezintă consolidarea sistemelor naţionale de sănătate, astfel încât acestea să ofere şanse egale, servicii cuprinzătoare şi corecte şi o bună organizare în ceea ce priveşte raportul cost-eficienţă, cu scopul final al îmbunătăţirii stării globale de sănătate. În acest con­text, dezvoltarea serviciilor medicale primare repre­zintă principala strategie de sănătate propusă.
   Urmărind să se ali­nieze directivelor propuse, Ministerul Sănătăţii (MS) din România a încheiat cu Biroul Regional OMS pentru Europa un Acord bienal de colaborare, care stabileşte domeniile prin­cipale de activitate în care cele două părţi vor colabora. În cadrul acestei înţelegeri, OMS a lansat în România un proiect pe bază de sondaj în rândul medicilor de familie şi al pacienţilor, cu rolul de instrument de evaluare a serviciilor medicale primare. El a fost implementat în 2010, cu sprijinul Institutului Olandez de Cercetare în Servicii Sanitare (NIVEL), al Centrului de Politici şi Servicii de Sănătate şi unor factori de decizie din sistemul sanitar românesc.
   Rezultatele raportului au fost comunicate la sfârşitul lunii martie, în cadrul Conferinţei Naţionale de Medicina Familiei, organizate de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov şi de Societatea Naţională de Medicina Familiei. Menţionăm, în cele ce urmează, câteva dintre acestea: • asistenţa primară (AP) şi medicina de familie sunt declarate priorităţi ale politicilor, începând din 2006; cu toate acestea, în MS nu există un departament care să se ocupe de AP •  nu există un program de eva­luare a calităţii AP • me­dicii de familie (MF) sunt supuşi unor reglementări stricte, de exemplu în ceea ce priveşte numărul de ore de muncă şi numărul de consultaţii acordate, lucru care pare neproductiv şi neadecvat potenţialului unei profesii liberale • cea mai mare parte a medicilor respondenţi au finalizat formarea profesională în domeniul medicinii de familie • există bonusuri finan­ciare pentru testarea voluntară a competenţelor pentru MF (primariat) şi asis­tenţii medicali (gradul principal) • poten­ţialul asis­tenţilor medicali nu este exploatat corespun­zător, majoritatea fiind implicaţi în sarcini care ar putea fi de­legate unui personal administrativ • doar 7,7% din moaşe lu­crează în asistenţa primară • implicarea autorităţilor locale în spriji­nirea AP este modestă sau absentă • MF reprezintă, în gene­ral, primul con­tact pentru problemele de sănătate ale pacienţilor, accesi­bilita­tea şi disponi­bilitatea serviciilor medicale asigurate de aceştia fiind apreciate ca bune • peste 80% din pacienţii respon­denţi avuseseră acelaşi MF în ultimii trei ani • nu există diferenţe mari de dotare între cabinetele din mediul urban şi cele din mediul rural • majoritatea MF folosesc computerul pe scară largă în activitatea de la cabinet • facilităţile de laborator sunt, în general, asigurate, dar nu şi cele de radiologie • există preocu­parea MF pentru preven­ţie, dovadă răspunsurile privind grupurile de informare pentru pacienţi şi mate­rialele infor­mative existente în sălile de aşteptare; totuşi, numai unul din şapte MF afirmă că a fost implicat în activităţi de screening şi numai jumătate dintre respondenţi în consilierea pentru plani­ficare familială şi contracepţie • deşi unul dintre principiile medicinii de familie îl reprezintă asigurarea AP pentru toţi membrii unei familii, indiferent de vârstă, majoritatea MF recunosc că nu înde­plinesc acest deziderat • există un foarte mare procent de trimiteri ale pacienţilor către alte specialităţi medicale • rolul MF în oferirea de pro­ceduri tehnico-medicale este limitat • medicina bazată pe dovezi este în fază incipientă; mai puţin de jumătate dintre medici au declarat că folosesc frecvent ghidurile existente pentru MF şi numai 20% au fost im­plicaţi în dezvoltarea de ghiduri sau protocoale clinice • trei sferturi dintre pacienţi au declarat că s-au confruntat mai uşor cu boala avută după ce au consultat MF • o parte dintre pacienţi au declarat că au fost situaţii când au evitat vizita la MF din motive financiare care le-ar fi împiedicat accesul la investigaţiile sau trata­men­tele recomandate; o altă parte dintre pacienţi au declarat că a trebuit să achite contra­valoarea serviciilor oferite în asistenţa medicală secundară, deşi aveau bilet de trimitere de la MF.
   Fără a-şi propune să ofere soluţii, raportul prezintă punctele forte şi slăbi­ciunile organizării şi funcţionării serviciilor medicale primare din perspectiva celor implicaţi: medici de familie, pacienţi, factori de decizie. Depinde de aceştia din urmă să analizeze şi să se inspire din rezultatele înregistrate în conturarea viitoarelor reforme din domeniul asis­tenţei medicale primare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.