Conform datelor din raportul „Activitatea unităţilor sanitare în anul 2018”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cursul anului precedent, reţeaua sanitară a dispus de: 524 de spitale, în creștere cu 14 unităţi, comparativ cu anul 2017; 162 de unităţi asimilate spitalelor, cu servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, comparativ cu 124 de unităţi în 2017; peste 11.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 303 mai multe decât în anul 2017; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 mai multe decât în 2017; aproximativ 11.000 de cabinete de medicină de familie, număr în scădere cu 111 comparativ cu anul 2017. În privinţa reţelei de laboratoare medicale și a celei farmaceutice, comparativ cu anul 2017, au fost furnizate servicii de specialitate de către 6.500 de laboratoare medicale și de tehnică dentară, alături de aproximativ 10.000 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice.

Deficitele din mediul rural

Din cele 62.000 de unităţi în care sistemul sanitar și-a desfășurat activitatea, 50.000 de unităţi erau localizate în mediul urban și 12.000 în rural. Majoritatea cabinetelor de medicină de familie au funcţionat în mediul urban (6.500), în rural fiind înregistrate aproximativ 4.500 de cabinete. Atât în mediul urban, cât și în cel rural, numărul de cabinete de medicină de familie a scăzut cu 100 faţă de anul 2017.
S-a constatat că unui cabinet de medicină de familie în mediul rural i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori faţă de un cabinet din mediul urban. În plus, unităţile sanitare ce oferă asistenţă medicală ambulatorie de specialitate sunt situate predominant în mediul urban. Astfel, în mediul urban au funcţionat 11.000 de cabinete medicale independente de specialitate, numărul acestora fiind de 25 de ori mai mic în mediul rural, respectiv, de 438 de cabinete. Drept urmare, în 2018, la 10.000 de locuitori din mediul rural au revenit numai 0,5 cabinete medicale independente de specialitate, comparativ cu 10,4 cabinete în mediul urban.
Dispunând de 133.000 de paturi pentru internare continuă (din care numai 10.000 de paturi în mediul rural) și de aproximativ 10.000 de paturi de spital pentru internare de zi (doar 303 paturi în mediul rural), spitalele din România au acordat asistenţă medicală, pe parcursul anului 2018, unui număr de 4,2 milioane de pacienţi cu spitalizare continuă și pentru 4 milioane de pacienţi cu internare de zi. De asemenea, conform datelor raportului INS, durata medie de spitalizare în 2018 a fost de 7,2 zile/pacient, iar pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 151,2 zile/pacient.

Personalul medical, preponderent feminin

În privinţa personalului medico-sanitar, sistemul de sănătate din România a dispus în anul 2018 de: 60.600 de medici, remarcându-se o creștere cu 2.000 de medici comparativ cu anul 2017; 16.500 de medici dentiști, în creștere cu 800 de medici dentiști comparativ cu anul 2017; 17.600 de farmaciști, în scădere cu 200 de farmaciști faţă de anul 2017; 145.300 de persoane cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 3.200 comparativ cu anul 2017; și 70.300 de cadre sanitare auxiliare, în creștere cu aproximativ 900 faţă de anul precedent. În plus, 1.900 de fiziokinetoterapeuţi și 15.300 de asistenţi medicali cu studii superioare au furnizat îngrijiri medicale în unităţile sanitare în anul 2018, în creștere comparativ cu anul 2017, când existau 1.600 de fiziokinetoterapeuţi și 14.600 de asistenţi medicali cu studii superioare. Din raportul amintit aflăm că structura personalului sanitar din România este predominant feminină, peste două treimi din categoria medicilor și a medicilor dentiști fiind femei. În rândul farmaciștilor, femeile constituie aproximativ 90% din personal.