Noul
ghid al Organizaţiei mondiale a sănătăţii privind ingestia de zaharuri pentru
adulţi şi copii, publicat recent, recomandă ferm reducerea ingestiei de
zaharuri „libere“ la mai puţin de 10% din totalul aportului energetic.
Zaharurile libere se referă la monozaharide (glucoză, fructoză) şi dizaharide
(zahăr, sucroză) adăugate de fabricanţi, bucătari şi consumatori în alimente şi băuturi, precum şi cele
prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri şi concentrate de fructe. O
reducere sub 5% sau 25 de grame (echivalentul a şase linguriţe) zilnic aduce
beneficii suplimentare pentru sănătate, se mai arată în ghid. Obiectivul
recomandărilor este de a reduce riscul de boli netransmisibile pentru toată
populaţia, cu accent pe prevenirea şi controlul creşterii nesănătoase în
greutate şi a cariilor dentare.
Pe
mapamond, consumul de zaharuri libere este diferit, în funcţie de vârstă, mediu
şi ţară. Pe continentul european variază de la 7–8% din totalul aportului
energetic în Ungaria şi Norvegia la 16–17% în Spania şi Marea Britanie. La
copii, consumul e mai mare decât la adulţi şi variază de la 12% în Danemarca,
Slovenia şi Suedia la 25% în Portugalia.
Recomandările
ghidului se bazează pe analiza celor mai recente dovezi ştiinţifice, conform cărora
adulţii care consumă mai puţine zaharuri au o masă corporală mai scăzută, pe
când mărirea consumului este asociată cu creşterea greutăţii. Copiii care
consumă multe băuturi îndulcite cu zahăr au riscul de a deveni supraponderali
sau obezi faţă de cei cu un consum redus de astfel de băuturi. De asemenea,
rata cariilor este crescută la cei cu un consum mare de zaharuri.
Acest
ghid se înscrie în eforturile OMS de a atinge ţintele fixate de Planul de acţiune
global pentru bolile netransmisibile 2013–2020, de stopare a creşterii
diabetului şi obezităţii şi de reducere
a poverii deceselor premature prin boli netransmisibile cu 25% până în 2025.
Recomandările pot fi adoptate ca politică de stat, prin dezvoltarea de ghiduri
de dietetică, etichetarea corespunzătoare a alimentelor, educaţia
consumatorilor, reglementarea publicităţii şi politici fiscale privind
alimentele şi băuturile nealcoolice cu conţinut crescut de zaharuri.
Viitoarea actualizare a ghidului este planificată
pentru 2020, pe baza cercetărilor privind: modalităţile în care ingestia de
zaharuri libere afectează metabolismul şi schimbările în consumul de zaharuri
libere influenţează sănătatea, eficienţa modificărilor de comportament în
reducerea ingestiei de zahăr, evaluarea riscului de carii dentare la diferite
niveluri de consum de zaharuri.
