Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Experimente fatale

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 29 ianuarie 2016

     Un bărbat a murit duminică la un spital din Franța, după ce a luat parte la un studiu clinic pentru un analgezic experimental, în vreme ce alți cinci participanți la studiu au rămas internați, scrie Associated Press. Procurorii francezi au început o anchetă pentru omor privind neobișnuitul caz, care aruncă o lumină sumbră asupra practicii testării medicamentelor pe voluntari sănătoși. Compania farmaceutică portugheză Bial, care a dezvoltat medicamentul, spune că va colabora cu autoritățile sanitare pentru determinarea cauzei „acestei situații tragice“. Spitalul universitar din Rennes a anunțat decesul unuia dintre cei șase voluntari de sex masculin, cu vârsta între 28 și 49 de ani, spitalizați săptămâna trecută după ce au luat medicamentul. Trei dintre cei internați ar suferi de leziuni cerebrale. Studiul clinic a început la 7 ianuarie și cuprinde 90 de persoane sănătoase care au primit diferite doze din analgezic, la diferite ore. Marisol Touraine, ministrul sănătății din Franța, a declarat că medicamentul, pe lângă tratarea durerii, era menit să atenueze tulburările de anxietate sau de dispoziție, precum și problemele motorii legate de bolile neurodegenerative. Potrivit companiei, același medicament fusese deja testat pe alți 108 voluntari sănătoși, fără să fi generat reacții secundare moderate sau grave.

 

     Într-un articol publicat la sfârșitul săptămânii trecute în Annals of Internal Medicine, Colegiul american al medicilor (American College of Pshysicians) și CDC emit o serie de recomandări privind (non-)prescrierea antibioticelor în infecțiile acute de tract respirator la adulți. Recomandările sunt menite să reducă utilizarea excesivă, să scadă costurile îngrijirii medicale, dar și să încetinească dacă nu să prevină rezistența microbiană. Potrivit unor date nepublicate încă ale CDC, aproximativ 50% din rețetele de antibiotic ar putea fi nenecesare sau nepotrivite în context ambulatoriu, ceea ce, în termeni financiari, înseamnă o risipă de trei miliarde de dolari în SUA. Antibioticele cauzează una din cinci vizite la camera de urgență pentru reacții secundare la medicamente.
     Pentru răceala banală, medicii nu ar trebui să prescrie antibiotice, ci să îi avertizeze pe pacienți că simptomele pot dura chiar și două săptămâni și că trebuie să se întoarcă la control dacă încep să se simtă rău sau nu își revin după 14 zile. La cei cu bronșită necomplicată, doctorul nu ar trebui să recomande antibiotice, exceptând cazul în care suspectează pneumonia. Se va merge pe tratamentul simptomatic cu antitusive, expectorante, antihistaminice, decongestionante. Infecția necomplicată a sinusurilor trece de regulă de la sine, fără antibiotice, inclusiv la pacienții la care cauza este bacteriană. Terapia de sprijin se poate limita, de cele mai multe ori, la analgezice și antipiretice. Articolul detaliază intensiv sfaturile și include strategii bazate pe dovezi menite să îi ajute pe clinicieni să promoveze folosirea corectă a antibioticelor, transformând pacientul în partenerul său.

 

     Medicii tind să primească îngrijiri mai puțin agresive înaintea morții decât populația generală, arată un studiu publicat zilele trecute în JAMA, comentat de Reuters. Cercetătorii au comparat calitatea serviciilor medicale primite de 2.396 de medici și 665.579 de alte persoane din patru state americane, cu vârsta peste 66 de ani și care au murit în 2004 sau 2005. Au fost analizate serviciile primite de aceștia în ultimele șase luni de viață, inclusiv cele chirurgicale, îngrijirea spitalicească, terapia intensivă, și s-a notat dacă pacientul a murit sau nu în spital. Concluzia a fost că medicii beneficiaseră de îngrijiri mai puțin agresive. Aproximativ 28% din ei muriseră în spital, față de 32% din ceilalți pacienți. Dintre medici, numai 25% suferiseră intervenții chirurgicale în ultimele șase luni de viață, față de 27% din restul subiecților. În schimb, s-a notat o probabilitate mai mare ca doctorii să primească îngrijiri într-un hospice, în comparație cu restul populației, dar explicația rămâne incertă. Cercetătorii au comparat rezultatele și cu același tip de date înregistrate pentru 2.081 de avocați, considerând că aceștia tind să aibă un nivel al educației și un statut socio-economic egale cu ale medicilor. În afara faptului că o proporție mai mare de avocați a murit în spital față de populația de medici studiată, cele două grupuri au primit mai mult sau mai puțin același tip de îngrijire spre finalul vieții, cercetătorii speculând că probabil diferența față de populația generală o dau statutul socio-economic și ocupația.

 

     Cu două zile înainte de ultimul său discurs despre starea națiunii, președintele Obama și-a chemat unul dintre consilierii de elită din Biroul Oval și i-a spus că s-a hotărât să adauge încă un angajament major în alocuțiunea sa: să scape lumea de malarie. „Era convins că ne apropiem de un punct culminant și că ar trebui să ne propunem acest obiectiv major, al eliminării malariei“, a declarat Benjamin J. Rhodes, consilier adjunct pe securitate națională, citat de The New York Times. Rhodes a avut 48 de ore la dispoziție să se asigure că este posibil ca președintele să își țină promisiunea. Promisiune care a stârnit un val de entuziasm în rândul cercetătorilor și organizațiilor filantropice care luptă împotriva malariei, unul dintre cei mai de temut asasini ai copiilor din întreaga lume. Câteva voci importante au rămas sceptice.
     Sub administrația Obama, inițiativa prezidențială împotriva malariei, un program pornit sub mandatul lui George W. Bush, a ajuns la un buget de 618 milioane de dolari. Sunt finanțate acțiuni în 19 țări africane, precum și în regiunea Mekong din Asia de Sud-Est. Printre principalele măsuri de prevenție se numără distribuirea de plase împotriva țânțarilor și pulverizarea de insecticid în locuințe. În plus, programul acoperă teste rapide de diagnostic și tratament al bolnavilor. Din totalul sumelor care merg global către combaterea malariei (2,5 mi­liarde în 2014), americanii vin cu aproximativ jumătate, fie prin inițiativa prezidențială, fie prin alocări guvernamentale.
Bărbat tratat împotriva malariei în Tanzania
Foto: New York Times
 
     Au fost făcute progrese uriașe, dar provocări serioase rămân de rezolvat până la eradicare. Decesele cauzate de malarie au scăzut cu două treimi din anul 2000 până în prezent, când mai mult de jumătate din populația africană doarme în paturi protejate de plase împotriva țânțarilor (față de 2% în 2000). Au fost salvate astfel în jur de șase milioane de vieți. Chiar și așa, anul trecut au fost înregistrate 214 milioane de cazuri noi de malarie și 438.000 de decese la nivel mondial. Să scapi lumea de o boală nu e deloc ușor, chiar și după decenii întregi de investit bugete generoase. A dovedit-o campania de eradicare a poliomielitei. În cazul malariei, sunt mai multe obstacole, printre care dezvoltarea rezistenței la pesticide și medicamente. De exemplu, rezistența la artemisinină, un antimalaric recent descoperit, e deja larg răspândită în Asia de Sud-Est. Nu există vaccin împotriva malariei, sunt mai multe în curs de dezvoltare, dar niciunul suficient de eficient. Unii experți cred chiar că un vaccin nu va fi făcut niciodată, în parte pentru că supraviețuitorii infecției naturale nu au imunitate pentru restul vieții.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.