Newsflash
Știri

Farmec şi mister

de Conf. dr. Vitalie TEODORU - oct. 25 2012
Farmec şi mister
   Chit că suntem în plină toamnă, aş sugera cititorilor turişti să amâne deocamdată „Drumul vinului“ pe dealurile Prahovei şi ale Buzăului şi să dea o raită, tot în judeţul Buzău, pe la alte obiective pentru care iarna nu este un anotimp primitor. Este vorba de vulcanii noroioşi de la Pâclele, de lăcaşurile de cult de la Măgura şi de Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, cu complexul rupestru din preajmă. Eu unul le-am vizitat fără grabă în două zile, se putea şi într-una singură, dar am înnoptat la Buzău şi m-am lăcomit la celebrii covrigi calzi locali şi cârnaţii de Pleşcoi. M-ar fi certat cumpătatul profesor Iancu Gonţea pentru exces alimentar. Înainte de a-l audia la cursul de igiena alimentaţiei, mi-a dat primele lecţii, în 1946, la cabinetul de consultaţii pe care îl avea deschis în fiecare vară, la Băile Olăneşti: „Il faut manger pour vivre et non pas vivre pour manger“, îmi repeta profesorul citându-l pe Molière din „Avarul“. Nu bănuiam atunci că peste un deceniu şi jumătate îi voi continua paşii prin cercetări asupra efectului antiti­roidian ai tiocianaţilor din crucifere.
   Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Mici, rezervaţie naturală singulară în ţară, reprezintă emanaţii de gaze de petrol care antre­­nează nămoluri argiloase bolborosind continuu. În asemenea mediu cresc unele plante adaptate. La 30 km de la Buzău, la Măgura, se află mânăstirea Ciolanu şi, la doi km distanţă, schitul Cetăţuia. Între ele găsim pe poiană un splendid muzeu în aer liber cu zeci de sculpturi contem­porane, rod al talentului sculptorilor din taberele de vară organizate anual aici din anul 1970 şi găzduite de mânăstirea Ciolanu. Actuala biserică mare a mânăstirii datează din 1862 şi are icoane pictate de Gh. Tattarescu. Schitul Cetăţuia, ascuns în codru, îşi trage numele de la cetatea dacică din zonă. O a doua cetate a aparţinut doamnei Neaga, soţia domnitorului Mihnea al II-lea Turcitul (sec. XVI). Biserica de piatră a fost construită în 1854. Principelui domnitor Carol I îi plăceau împrejurimile şi avea intenţia să ridice o reşedinţă. S-a răzgândit după ce calul său, speriindu-se, l-a aruncat acolo de pe şa. Astfel, s-a preferat Sinaia, moti­vându-se existenţa surselor de apă.
   La Muzeul Chihlim­barului, unic în România şi unul din puţinele de acest gen din lume, se ajunge după 70 km de la Buzău pe DN10, pe drumul judeţean Vâlcea–Sibiu–Colţi. Această colecţie fascinantă de ambră a început să fie alcătuită în 1973, deoarece în Munţii Buzăului – cu precădere la Colţi – chihlimbarul se găseşte în sol în strat dezvelit la suprafaţă sau în adâncime. Ce exponate pot fi văzute în Muzeu? Arsenalul folosit la extragerea şi prelucrarea chihlimbarului, bulgări de chihlimbar brut şi diferite obiecte obţinute din acesta, inclusiv podoabe pentru femei, date privind istoricul localităţii şi al activităţii de extracţie, artă populară locală. Un capitol aparte îl reprezintă nenumărate fenomene supranaturale şi efecte vindecătoare de care ar fi răspunzător chihlimbarul, după cum susţin localnicii şi nu numai.
   La şapte km de Colţi, se înşiră aşezările rupestre. Un tărâm de legendă, care te impresionează prin sălbăticie, dar şi prin măreţia izbucurilor în piatră. Complexul de sihăstrii rupestre are o importanţă istorică deosebită prin mărturiile ce ni le păstrează din vremuri demult apuse. Primul care a cercetat misterioasele relicve a fost Alexandru Odobescu, în 1871, însoţit de pictorul elveţian Henri Trenk, care a realizat un album de acuarele. „Peştera lui Iosif“ are incizii în arc frânt şi simboluri paleocreştine (peşte cu capul în jos). O altă grotă, „Fundul Peşterii“, are pe pereţi incizii de pumnale specifice secolelor VI–IV î.Hr., vârfuri de lance şi săgeţi, precum şi inscripţii în chirilica veche. În „Peştera lui Dionisie“ sunt inscripţii de nume şi ani; a fost locuită încă din sec. III. Turbulenţele electromagnetice şi alte anomalii fizice din acest areal al curburii carpatice au dus la speculaţii de fenomene paranormale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe