Newsflash
Știri

Filiaţia ştiinţifică a contesei Bathory

de Dr. Aurel F. MARIN - mai 20 2014
Filiaţia ştiinţifică a contesei Bathory
   Cele mai importante reviste ştiinţifice, Nature şi Science, şi-au potrivit săptămâna aceasta ceasurile pentru a lansa simultan o serie de cercetări care o fac pe contesa Bathory să pară, retrospectiv, o vizionară. Este vorba de mai multe experimente realizate la şoareci, care au dovedit efectele pozitive ale sângelui de la animalele tinere administrat şoarecilor adulţi. Contesa maghiară a fost condamnată pentru torturarea şi uciderea a 80 de tinere (deşi unii martori la proces vorbeau chiar de 650), intrând apoi în folclor pentru presupusa îmbăiere în sângele victimelor sale; peste secole, asocierea numelui său cu Transilvania (numeroşi membri ai familiei nobiliare Bathory au fost voievozi sau duci ai Transilvaniei) a inclus şi vampirismul.
   Un grup californian a publicat1 în Nature Medicine rezultatele obţinute prin expunerea şoarecilor vârstnici (18 luni) la sângele animalelor tinere (3 luni): contracararea şi chiar reversibilitatea efectelor preexistente induse de îmbătrânire asupra creierului – la nivel molecular, structural, funcţional şi cognitiv. Astfel, cercetarea documentează plasticitatea sinaptică îmbunătăţită şi creşterea densităţii dendritelor la neuronii maturi din creierul animalelor vârstnice la care s-a administrat plasmă recoltată de la şoareci tineri, dar şi ameliorarea cognitivă evaluată prin răspunsul la frică şi prin învăţarea şi memoria spaţiale.
   De partea cealaltă a Americii de Nord, pe Coasta de Est, iniţiativa a aparţinut unor grupuri de la departamentul de biologie regenerativă şi celule stem al Universităţii Harvard, care şi-au publicat rezultatele în revista Science. Unul dintre cele două studii2 a urmărit efectul creării unor perechi de şoareci tineri şi adulţi, uniţi chirurgical. Au fost utilizate animale cu o speranţă medie de viaţă de 27 de luni; perechile de şoareci de 2 şi, respectiv, 15 luni au avut, după cinci săptămâni, efecte pozitive în creierul şoarecilor adulţi, fără a se înregistra efecte negative în creierul şoarecilor tineri. În schimb, perechile create chirurgical între şoareci tineri (2 luni) şi vârstnici (21 de luni) au avut un efect negativ asupra animalelor tinere. Astfel, una dintre concluziile studiului a fost că, odată cu înaintarea în vârstă, în sânge se acumulează factori care influenţează negativ neuronogeneza cerebrală. O altă concluzie a cercetării citate a fost aceea că factorii circulanţi din sângele animalului tânăr pot restabili potenţialul de autoregenerare şi diferenţiere al celulelor stem de la animalul vârstnic, efect ce persistă şi după izolarea celulelor respective din creier şi cultivarea lor ex vivo. Dintre factorii circulanţi, cercetătorii au reuşit apoi să demonstreze importanţa deosebită a factorului de diferenţiere a creşterii 11 (GDF11), a cărui administrare a avut ca efect îmbunătăţirea vascularizaţiei cerebrale (vezi figura) şi stimularea neurono­genezei.
   Al doilea studiu3 publicat de universitarii de la Harvard a demonstrat că efectele pozitive ale proteinei GDF11 nu se limitează la creier, ci se regăsesc şi la nivelul muşchiului striat, prin acţiune asupra celulelor stem de la acest nivel.
   Preocupările asupra prelungirii vieţii par însă să fie noua modă. Astfel, un studiu4 din Nature Structural & Molecular Biology furnizează noi şi interesante informaţii despre structura componentei ARN care furnizează modelul pentru sinteza ADN telomeric (lungimea telomerelor fiind corelată pozitiv cu vârsta şi viabilitatea celulară). Grupul Cell, de referinţă pentru cercetarea fundamentală, nu putea să nu contribuie, la rândul său, la eforturile de descoperire a „Fântânii tinereţii“, de această dată la nivelul mecanismelor celulare. Astfel, un studiu5 din Cell Metabolism descrie cum inactivarea unei enzime implicate în remodelarea cromatinei are un efect similar cu acela al restricţiei calorice, de creştere a longevităţii (la un organism simplu, Saccharomyces cerevisiae). În fine, în Cell Reports găsim un studiu6 despre efectele asupra cogniţiei ale unei gene care s-a dovedit deja că este implicată în prelungirea speranţei de viaţă la şoareci. Enzima Klothos, purtând numele moirei Clotho (una din cele trei stăpâne ale destinului uman, cea mai tânără, care toarce firul vieţii), într-o variantă asociată cu creşterea speranţei de viaţă, are şi efecte pozitive asupra cogniţiei la purtătorii heterozigoţi ai genei KL. Interesant este că expresia genei se asociază cu îmbunătăţirea proceselor cognitive nu doar la animale vârstnice (studiul a fost realizat pe şoareci), ci şi la cele tinere, deci într-o manieră independentă de vârsta biologică.

Notă autor:

1. Villeda SA et al. Young blood reverses age-related impairments in cognitive function and synaptic plasticity in mice. Nat Med. 2014 May 4

2. Katsimpardi L et al. Vascular and neurogenic rejuvenation of the aging mouse brain by young systemic factors. Science. 2014 May 4

3. Sinha M et al. Restoring systemic GDF11 levels reverses age-related dysfunction in mouse skeletal muscle. Science. 2014 May 4

4. Huang J et al. Structural basis for protein-RNA recognition in telomerase. Nat Struct Mol Biol. 2014 May 4

5. Dang W et al. Inactivation of yeast ISW2 chromatin remodeling enzyme mimics longevity effect of calorie restriction via induction of genotoxic stress response. Cell Metab. 2014 May 8

6. Dubal DB et al. Life extension factor Klotho enhances cognition. Cell Rep. 2014 May 8

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe