Finerenona scade riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale în cazul pacienţilor cu boală renală cronică și diabet zaharat de tip 2.
Fibrilaţia atrială (FiA) reprezintă cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, fiind caracterizată printr-un ritm rapid și neregulat al inimii, cu o evoluţie grefată de tulburări hemodinamice și complicaţii embolice. Substratul pentru apariţia fibrilaţiei atriale îl reprezintă procesul de remodelare electrică, structurală și funcţională atrială, cunoscut sub denumirea de boală atrială sau miopatie atrială. Acesta pare a fi asociat cu anumite comorbidităţi, precum insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă, boala cronică de rinichi și diabetul zaharat de tip 2 (DZ2).
În studiul FIDELIO-DKD, finerenona, un antagonist selectiv al receptorului mineralocorticoid, a redus semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascular cerebral, spitalizare pentru insuficienţă cardiacă și deces de cauză cardiovasculară) la pacienţii cu boală cronică de rinichi și DZ2. O analiză secundară a studiului menţionat și-a propus să evalueze efectul finerenonei asupra incidenţei FiA cu debut nou în cazul pacienţilor cu boală renală cronică și DZ2, dar și efectul asupra rezultatelor renale și cardiovasculare în cazul pacienţilor cu sau fără FiA în antecedente.
Potrivit rezultatelor, incidenţa FiA cu debut nou în rândul pacienţilor fără antecedente a fost semnificativ mai mică în grupul de tratament cu finerenona decât în grupul placebo (3,2% faţă de 4,5%). Incidenţa mai mică a fost notabilă în luna a șasea de tratament și s-a menţinut pe tot parcursul studiului, ceea ce sugerează un efect susţinut. S-a observat că pacienţii cu fibrilaţie atrială au o expresie crescută a receptorului mineralocorticoid atrial în comparaţie cu cei cu ritm sinusal, iar studiile preclinice au demonstrat că inhibarea acestor receptori întârzie remodelarea fibrotică a miocardului atrial. Astfel, beneficiul finerenonei asupra FiA cu debut nou este explicat prin ameliorarea remodelării atriale, prin inhibarea activităţii aldosteronului.
Riscul de apariţie a evenimentelor renale sau cardiovasculare a fost redus, indiferent de istoricul de fibrilaţie atrială la momentul iniţial.
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2021.04.079
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
