Newsflash
Știri

Fumatul: beneficii la buget sau ravagii în sănătate?

de Dan Dumitru MIHALACHE - iul. 1 2013
Fumatul: beneficii la buget sau ravagii în sănătate?
   Am asistat zilele trecute la o prezentare documentată, pe care doi reputaţi specialişti, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie, şi dr. Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului „Stop fumat“, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, au făcut-o cu privire la memorandumul agreat de Guvernul României pe tema directivei europene antifumat. Dacă, până la această prezentare, nu înţelegeam defel raţiunea alegerii variantei Vosganian, care încurajează consumul de ţigarete, în dauna celei provenite de la Ministerul Sănătăţii, cu accentul pe sănătatea publică, pot spune că, după prezentare, nedumerirea mea s-a adâncit. Nu pricep cum un memorandum care încurajează vânzările de ţigări, doar pentru că ele aduc venituri consistente la buget (discutabil, mai mult se cheltuieşte cu aşa-zisa consiliere a fumătorilor, să se lase de fumat), a fost agreat în dauna celui care pune accentul pe prevenţia fumatului. Poate ar fi fost mai nimerit să se găsească punctele comune ale celor două propuneri şi să se adopte o a treia variantă, combinată. „Mi se pare o anomalie din start această închidere a unui cerc ce nu are niciun sens. Luăm dintr-o parte, de la veniturile din fumat – taxe pe viciu sau mai ştiu eu ce – şi lăsăm fumătorii să fie consumatori liberi, neestompaţi; pe de altă parte, investim în consilierea lor pentru întreruperea fumatului“, reclamă profesorul Mihălţan.
   Poate vă întrebaţi de ce era necesară o directivă privind produsele din tutun şi ce şi-au propus cei de la Bruxelles când au lansat propunerea de modificare a directivei adoptate în 2001. Ei bine, aceştia încearcă să introducă o serie de măsuri pentru prevenţia fumatului în rândul adolescenţilor şi tinerilor, dar, iată, cam deranjează industria tutunului. Se impune totuşi o paranteză: propunerea a fost iniţiată cu scopul de a asigura o uniformitate a produselor din tutun, astfel încât să fie îmbunătăţit comerţul pe piaţa internă. Uniunea Europeană (UE) are atribuţii doar în domeniile care vizează comerţul, în aşa fel încât piaţa să poată funcţiona corect. Aspectele legate de sănătate ţin de instituţiile naţionale. Dar, deşi nu are atribuţii de reglementare în domeniul sănătăţii publice, tratatul de funcţionare UE prevede clar că toate măsurile trebuie să ţină cont de interesul sănătăţii publice. Drept care, această propunere a Comisiei Europene (CE) are două aspecte: pe de-o parte îşi propune să stabilească nişte reguli, astfel încât pachetele de ţigări să fie cât mai asemănătoare în toate statele membre, iar pe de alta, să prevină debutul fumatului.
   Când vine vorba de fumat, pe lângă prevenţia debutului, ne referim şi la măsurile de încurajare, stimulare şi susţinere a celor care vor să se lase de fumat. Măsurile sunt total diferite. Aceasta nouă directivă şi-a propus însă să stabilească doar măsuri de prevenţie, cu adresabilitate directă: copii, adolescenţi, tineri. Aşadar, ţinta nu este fumătorul zilnic, dependent de nicotină. Pentru acesta există deja strategia MPower a OMS, care priveşte monitorizarea, protecţia faţă de fumul de tutun, oferirea de ajutor specializat, avertizarea prin inscripţionarea pachetelor, creşterea taxelor sau interzicerea publicităţii.
   Pentru a preveni debutul, desigur, este necesară identificarea principalelor motive pentru care un om s-ar apuca de fumat. Din Eurobarometrul 2012, reiese că majoritatea celor care fumează sau au fumat au început cu prietenii (82% în România, 79% în UE). Apoi, aromele au şi ele o contribuţie serioasă în luarea deciziei de a fuma (22% din românii care fumează au spus că s-au apucat de fumat pentru că le-a plăcut gustul ţigării). Acesta este şi motivul pentru care una din intenţiile UE este de a interzice ţigările cu arome. În produsele de tutun şi mai ales în ţigarete sunt foarte multe ingrediente, necesare de altfel, care schimbă gustul tutunului. Or, nu aromele se vor a fi interzise, ci produsul final, care are alt gust şi alt miros decât cel normal de tutun.
   Alte motive pentru care oamenii se apucă de fumat, conform Eurobarometrului amintit, ar fi accesibilitatea crescută, ambalajul ş.a. Din nefericire, vedem din acelaşi studiu că şi la vârste de 14–18 ani aceste elemente (ambalajul, ţigările mentolate şi ţigările aromate) stau la baza deciziei de a fuma. Nu sunt procente uriaşe (4–5%), dar sunt. Şi nu cred că gândeşte nimeni că ar trebui să aşteptăm să ajungem la 30–40% ca să acţionăm. E o presupunere.
   Interesant, de asemenea, din perspectiva prevenţiei este şi ceea ce cred copiii despre diferitele tipuri de ţigări. Potrivit unui studiu OMS (2011), tinerii între 15 şi 24 de ani consideră că ţigările slim, de exemplu, ar fi mai puţin nocive decât cele obişnuite (aproape 40% din ei). O percepţie total greşită, spun specialiştii. „şAcest mod de prezentareţ este destinat atragerii adolescenţilor şi tinerilor în a promova o ţigară aşa-zis mai sigură: de la microfilter, până la tot felul de culori, de ultralight-uri, superlight-uri. În final, toate au acelaşi dar: cultivarea dorinţei de a apela la o ţigară mai sigură decât cea tradiţională“, spune profesorul Mihălţan, care precizează că nu există o asemenea ţigară. Toate sunt la fel de nocive, fie ele slim, mentolate sau obişnuite. Orice produs din tutun, din cauza nicotinei, induce dependenţă.
   Până la urmă, ce urmăreşte industria tutunului? În primul rând, se ştie foarte bine că la 45–50 de ani cohorta de fumători se subţiază. Se subţiază prin decesele premature, prin suferinţele grave care se adaugă şi fac fumătorul să se lase de viciu etc. Deci, această cohortă trebuie împrospătată. Şi reînnoirea ei se face prin recrutarea tinerilor. Pentru asta, industria are la dispoziţie tot felul de mijloace: mentolul, ideea de ţigară „sigură“. Ţigara slim, de exemplu, a fost promovată pentru a atrage sexul feminin.
   Pe ce criterii aleg oamenii marca de ţigări? Tot Eurobarometrul din 2012 ne arată că, în România cel puţin, preţul şi gustul ţigării sunt cele mai importante criterii, după care 80% din fumători îşi aleg marca de ţigări. De ce sunt importante aceste procente? Un prim aspect ar fi că aşa ne putem da seama care este de fapt piaţa reală a ţigărilor slim şi a celor mentolate: împreună fac cam 10%. Deci nu reprezintă o piaţă foarte importantă din punct de vedere economic. În schimb, din punctul de vedere al atragerii (sau mai bine-zis al păcălelii) copiilor, gustul şi forma ţigărilor sunt criterii foarte importante. CE chiar a publicat un document, anul trecut, în care se arată că vânzarea acestor produse este o afacere foarte profitabilă. În România, de exemplu, statul încasează undeva spre trei-patru miliarde de euro şi plăteşte factura fumatului (care reprezintă costul tratării bolilor provocate de fumat) cam la 280 de milioane de euro. CE a calculat, pentru România, un cost al acestor boli undeva la 158 de milioane de euro, în condiţiile în care UE cheltuieşte cam 25 de miliarde de euro în acest scop.
   Pe lângă costurile directe, fumatul mai produce şi alte probleme. De exemplu, absenteismul de la muncă din cauza fumatului – statul român pierde cam 610.000 de euro; cu BPOC sau cancer pulmonar, este evident, oamenii se vor pensiona mai devreme. Unii chiar mor din aceste cauze, statul pierzând din neîncasarea taxelor şi impozitelor de la aceştia cam 26 milioane de euro, după calculele CE.
   La un calcul sumar, însă, vom constata că de fapt, factura pentru fumat este achitată din contribuţiile noastre la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceasta decontează, doar pentru bolile cardiovasculare, de exemplu, peste 200 de milioane de euro. Dar lista bolilor cauzate de fumat, al căror tratament îl decontează Casa, este mult mai lungă. Evident, nu toţi pacienţii fac aceste boli din cauza fumatului, dar 84% din cazurile de cancer ale anului 2012, de exemplu, nu ar mai fi existat dacă cei în cauză nu ar fi fumat. Situaţia era identică şi în 60% din cazurile de BPOC, sau 14% din bolile cardiovasculare. Din punct de vedere medical, toate aceste cifre ar trebui privite un pic altfel, nu ca simple cifre. Nu mai puţin de 45.000 de români ar fi putut să nu facă infarct miocardic, 60.000 ar fi putut evita accidentul vascular, 800.000 ar fi putut să nu aibă simptome de BPOC, iar 7.800 de oameni ar fi putut să ocolească grupul celor diagnosticaţi cu cancer pulmonar, cu o singură condiţie:„să nu fi fumat“, spune dr. Magda Ciobanu. Mult mai puţini ar fi decedat dacă statul, societatea i-ar fi încurajat şi susţinut să nu se apuce de fumat în adolescenţă.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe