Newsflash
Știri

Fumatul, în creștere în rândul tinerilor români

de Cristina GHIOCA - sept. 26 2019
Fumatul, în creștere în rândul tinerilor români

Aproximativ 31% dintre români au consumat curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun anul trecut, arată rezultatele studiului GATS 2018, date publicității recent, la București. Mai mult de atât, o treime dintre aceștia au fost tineri cu vârsta între 15 și 24.

Per total, în România, fumatul a sporit în rândul persoanelor din mediul rural, al femeilor și al tinerilor, arată datele raportului.  Dintre numărul total al fumătorilor, 5 milioane de adulți s-au declarat fumători curenți zilnic (3,2 milioane de bărbați și 1,8 milioane de femei). Dintre fumătorii curenți zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire. Vârsta medie de inițiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenți zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani  în rândul bărbaților și 18,3 ani în rândul femeilor).  În general, 30,0% (5.5 milioane) dintre adulți s-au declarat fumători curenți de țigări (39,5% dintre bărbați și 21,2% dintre femei). Aceștia consumă în medie 16.5 țigări pe zi (bărbații 18,1, femeile 13,7). Mai mult de patru din zece români în vârstă de cel puțin 15 ani au fumat 20 sau mai multe țigări pe zi.

 

Produsele alternative din tutun, tot mai populare în România

„Dacă ne uităm la cauze și analizăm în profunzime studiul, concluzia este foarte clară – una dintre cauzele care a determinat această creștere este apariția pe piață a așa ziselor produse alternative, țigările electronice și cele încălzite .”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu, medic specialist pneumolog. Potrivit acesteia, popularitatea unor astfel de produse este dată de faptul că ele pot fi folosite în spațiile publice închise, „motiv pentru care, mulți fumători, în loc să renunțe la fumat, au apelat la ele, continuând astfel, administrarea nicotinei”.

Totodată, potrivit raportului, în România, în perioada 2013-2017, a crescut foarte mult procentul minorilor care au utilizat produse alternative din tutun, iar acest lucru s-a întâmplat și din cauza faptului că au fost țintele campaniilor de promovare ale acestora. „Publicitatea este foarte clar că a fost adresată tinerilor între 15 și 24 de ani, care au văzut-o mai ales în magazine, dar și pe internet”, a completat dr. Magdalena Ciobanu. În prezent, potrivit raportului, 8,2% dintre adolescenți utilizează țigări electronice, iar 3,1% produse din tutun încălzit.

În acest context, specialista a subliniat măsurile care ar trebui luate pentru limitarea consumului de tun în țara noastră: „În primul rând trebuie să limităm cât mai mult publicitatea pentru produsele din tutun, dar și pentru cele alternative. Pe de altă parte, trebuie să interzicem utilizarea lor în spațiile publice închise și nu în ultimul rând, trebuie să asigurăm o taxare uniformă, în așa fel încât oamenii să nu mai facă diferența între țigări prin preț, ci să renunțe complet la consumul de nicotină și alte substanțe toxice, prezente și în țigările obișnuite și în cele noi.” Cele mai eficiente măsuri pentru reducerea ofertei de pe piață sunt taxele fiscale, dar esențiale sunt și controlul ingredientelor din țigări și combaterea comerțului ilicit de țigări.

 

Consum triplu de tutun rulat

În ceea ce privește tipurile de produse utilizate, autorii raportului remarcă, între altele, triplarea consumului de țigări rulate. „Produsele de tip țigări rulate sunt din ce în ce mai folosite de români, pe de-o parte din cauza taxării diferite, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mic, iar pe de alta pentru că sunt promovate ca produse mai naturale, care nu conțin atât de multe substanțe chimice și care sunt în trend cu celelalte încercări ale tinerilor de a duce o viață mai sănătoasă”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu. Astfel, potrivit GATS 2018, anul trecut, 2,2%  dintre fumători au optat pentru țigări rulate, comparativ cu 0,7% în 2011, anul în care a fost publicată prima ediție a acestui raport. Alți 0,9% au fumat narghilea, dar cea mai mare parte au ales țigările fabricate.

 

Recomandări OMS

Dincolo  de o radiografie a consumului de tutun în România, raportul oferă indicatori-cheie și în ceea ce privește controlul acestuia, prin utilizarea măsurilor recomandate de strategia MPOWER a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): monitorizarea consumului; protejarea populației față de expunerea la fumul de tutun;  acordarea de ajutor pentru renunțarea la fumat;  avertizarea referitoare la efectele fumatului; aplicarea interdicțiilor privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea; creșterea taxelor pe tutun. Astfel, potrivit OMS, deși consumul produselor din tutun noi și emergente și a țigărilor electronice pare a fi scăzut, studii țintite privind aceste produse ar putea fi importante pentru monitorizarea și analizarea modelelor de utilizare a acestora, în vederea adoptării măsurilor adecvate de limitare a răspândirii lor.

 Deși nivelul expunerii la fumul de tutun ambiental a scăzut în mod semnificativ, există încălcări ale aplicării politicii de interzicere a fumatului în locurile publice din interior care ar trebui stopate, subliniază OMS. Totodată, este important ca prevederile legislației anti-fumat din România să fie extinse și asupra produselor cu tutun încălzit și a țigărilor electronice. Mai mult, luând în considerare scăderea dramatică a fumătorilor care au făcut o încercare de a se lăsa de fumat în ultimele 12 luni (scădere relativă de 37.0%) și procentul mare de fumători (43.9%) care nu sunt interesați să renunțe la fumat, este importantă reluarea campaniilor de informare cu privire la pericolele consumului de tutun, se mai arată în recomandările OMS.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe