Cursul a avut scopul de a informa publicul despre efectele fumatului și efectele dispozitivelor electronice, mai ales în actualul context pandemic.

Webinarul s-a intitulat „Cum să scriem etic despre produsele care afectează sănătatea”, iar speakerii au oferit exemple legate de efectele țigărilor și ale dispozitivelor electronice pentru fumat, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Reamintim că Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie (anul acesta, ea pică în 19 noiembrie), printr-o iniţiativă menită să atragă atenția asupra efectelor negative ale consumului de tutun.

În cadrul webinarului OMS a fost invitată dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumologie și coordonator al programului Stop Fumat de la Institutul „Marius Nasta” din București. Ea lucrează în cadrul Institutului Național de Pneumologie „Marius Nasta” - Centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat, coordonator; și Expert al Ministerului Sănătății pentru controlul tutunului, la Comisia Europeană și OMS.

Aceasta a avut o prezentare deosebit de interesantă despre noile produse cu nicotină și despre efectele pe care acestea le au la nivelul plămânilor fumătorilor.

Produsele cu nicotină se împart în două mari categorii:

1. Produsele „clasice”, care sunt la rândul lor împărțite în: produse din tutun (produse care ard – țigări, trabuc, pipă, narghilea etc.; și produse care nu ard – tutun de prizat, tutun de mestecat etc.) și în medicamente cu nicotină (gumă de mestecat, plasturi, spray nazal/oral etc.)
2. Noile produse: categorie în care sunt incluse țigările electronice și țigările încălzite (așa numitele heated tabacco products).

Dr. Magdalena Ciobanu a amintit de o analiză realizată de Institutul Național de Sănătate Publică care arată care sunt factorii de risc – care sunt bolile cele mai frecvente – care predispun la infecție cu SARS-CoV-2 și la instalarea bolii COVID-19.

Specialiștii din cadrul INSP au constatat că cele mai frecvente boli care se asociază cu COVID-19 sunt bolile cardiovasculare, bolile renale cronice, cancerul, bolile hepatice cronice, diabetul zaharat, bolile neuromusculare.

„Dintre aceste șapte afecțiuni, patru din ele sunt asociate în mod direct – indubitabil – dovedite de știință, cu fumatul. Unele boli sunt cauzate de fumat, cum este cazul cancerului pulmonar, alte boli sunt asociate – adică fumatul crește riscul de a face boli cardiovasculare, crește probabilitatea ca, odată ce ai făcut boala, aceasta să evolueze mai sever”, a declarat dr. Magdalena Ciobanu în cadrul evenimentului online, care a avut loc vineri, 13 noiembrie.

Plămânul fumătorului, un teren deja afectat

Medicul a citat un studiu important de anul acesta, în care cercetătorii au făcut biopsie la nivelul traheei, la nivelul bronhiilor mari, de la nivelul bronhiilor mici și apoi au marcat receptorii de enzimă de conversie a angiotensinei 2.

„Au făcut această recoltare la persoane care nu au fumat, și la persoane care au fumat. Și au constatat că, de fapt, persoanele fumătoare au un număr mult mai mare de receptori ACE2 decât nefumătorii”, a explicat dr. Magda Ciobanu.

Totodată, ea a spus că, indiferent că vorbim despre mucoasa traheală sau de mucoasa bronhiilor, sunt mai mulți receptori de tip ACE2 la fumători decât la nefumători.

„Deci nici pomeneală ca fumatul să determine reducerea acestor receptori”, a subliniat medicul, amintind de o analiză preliminară de la începutul pandemiei care pretindea că fumatul ar avea un rol protector în ceea ce privește exprimarea receptorilor ACE2, care au legătură cu infecția cu coronavirusul SARS-CoV-2.

„Mai mult decât atât, există o relație cauză-efect, adică cu cât omul fumează mai mult, cu atât sunt mai mulți receptori ACE2. Noi măsurăm fumatul. Deci, dacă vreți, unitatea de măsură a fumatului este pack-years. (...) Deci cu cât fumezi mai mult [pachete-an], indiferent că fumezi mai puțin o perioadă lungă de timp sau dacă fumezi foarte mult pe o perioadă ceva mai scurtă (...) cu atât ai mai mulți receptori ACE2 la nivelul mucoasei respiratorii”, a atras atenția medicul pneumolog (foto).

Prin urmare, dacă pacientul are mai mulți receptori tip ACE2, atunci el va avea mai multe locuri în care se poate lipi, în care se poate lega virusul SARS-CoV-2. Astfel, crescând încărcătura virală la nivelul mucosei respiratorii, explică dr. Magda Ciobanu, există un risc mai mare pentru acea persoană să facă infecția cu SARS-CoV-2:

„Mai mult, mucoasa respiratorie a fumătorului nu este integră, deci nu este normală, ea este afectată în diverse moduri. Prin urmare, pe de o parte, terenul este slăbit, pe de altă parte, vii cu inamicii, vii cu soldățeii, vii cu invadatorul – cu un număr mult mai mare de invadatori. Deci vin foarte mulți, se leagă foarte multe particule virale pe un teren deja afectat. Și atunci nu se pune problema! Deci din start nu există plauzabilitate biologică pentru ca fumatul să fie vreun factor de protecție [în infecția cu SARS-CoV-1]”.

Nici măcar despre nicotină, spune pneumologul, nu se poate spune că este un factor de protecție pentru infecția virală cu SARS-CoV-2. Concluzia trasă de dr. Magda Ciobanu, care a citat și alte studii recente din domeniu, a fost că „este plauzibil, biologic că fumatul crește riscul de infecție cu virusul SARS-CoV-2 și avem și niște cifre. Adică există o asociere semnificativă între fumat și progresia spre agravarea bolii. Este un risc de aproape de două ori mai mare la fumători decât la nefumători. Riscul de a face o formă severă a bolii este, de asemenea, dublu la fumători față de nefumători”.