Newsflash
Știri

Gândire critică și hrană dulce pentru Clostridium difficile

de Monica GEORGESCU - mar. 30 2018
Gândire critică și hrană dulce pentru Clostridium difficile
Marketing deghizat în studiu

    O investigație publicată de New York Times a dezvăluit cum mai mulți cercetători și oficiali din cadrul National Institutes of Health (NIH) din SUA au făcut lobby pentru obținerea de fonduri din partea industriei producătoare de băuturi alcoolice pentru a finanța un studiu care urma să demonstreze beneficiile consumului moderat de alcool. În urma investigației a ieșit la iveală că, înainte de lansarea studiului și obținerea unor sponsorizări de o sută de milioane de dolari, cercetătorii s-au întâlnit de mai multe ori cu reprezentanți ai companiilor producătoare de băuturi alcoolice, cărora li s-au oferit în avans detalii despre metodologia studiului și posibilitatea de a alege investigatorul principal. S-au vehiculat inclusiv aluzii privind viitoarele concluzii ale studiului, care urma „să schimbe pentru totdeauna dieta americanilor, furnizând dovezile medicale necesare pentru a putea recomanda cu încredere o băutură alcoolică pe zi ca parte a unui stil de viață sănătos”.
    Studiul denumit M.A.C.H. (Moderate Alcohol and Cardiovascular Health) și-a propus să investigheze efectele consumului moderat de alcool, pe termen lung, asupra sănătății cardiovasculare, înrolând 7.800 de participanți din 16 țări. Însă mare parte din costurile studiului sunt „acoperite” indirect, prin donații, de cinci mari companii producătoare de băuturi alcoolice: Anheuser-Busch InBev, Heineken, Pernod Ricard, Carlsberg și Diageo. „Ăsta nu e un studiu de sănătate publică, e marketing”, a declarat, pentru ziarul newyorkez, dr. Michael Siegel, profesor la Universitatea din Boston.
    În prezent, se investighează dacă întâlnirile cercetătorilor cu reprezentanții companiilor din industria băuturilor alcoolice au încălcat politica NIH, care interzice angajaților să solicite sau să sugereze donații, fonduri sau alte resurse care ar putea susține activitățile sale. Asta pentru că NIH este o agenție guvernamentală și în același timp unul dintre cele mai importante centre de cercetare medicală din lume. Anual, NIH investește mai mult de 30 de miliarde de dolari din banii publici în studii de cercetare biomedicală, majoritatea acestor fonduri ajungând la cercetători din afara NIH, al cărui scop este de a gestiona fondurile și de a superviza studiile. Din acest motiv, investigația publicată în New York Times ridică întrebări serioase cu privire la independența investigatorilor și la integritatea științifică a acestui studiu și, poate, a multor altora.
    Într-o analiză a acestei situații, Health News Review amintește că industria băuturilor alcoolice nu a încercat să influențeze doar cercetarea, ci și pe jurnaliști. Astfel, vara trecută, o fundație înființată de industrie a organizat sesiuni de training (cu acoperirea tuturor cheltuielilor) pentru jurnaliști la Institutul Poynter – acesta din urmă revizuindu-și ulterior codul de etică din această cauză.
    Punând lucrurile cap la cap, devine evident că industria alcoolului a acționat la mai multe niveluri. Dacă tot vrei să investești o sută de milioane de dolari în cercetare, are sens să cultivi relația cu jurnaliștii care apoi vor scrie despre rezultatele cercetării respective. Arthur Caplan, profesor de bioetică la New York University, explică pentru Health News Review că „scopul industriei este de a face bani și faci bani difuzând mesaje favorabile”. Tot el atrage atenția jurnaliștilor asupra a trei puncte simple care îi pot ajuta să nu cadă în capcana propagării unor mesaje comerciale: fii atent cine trimite comunicatul de presă (acesta ar trebui să fie redactat din partea NIH, fără vreo intervenție a sponsorului); așteaptă ca rezultatele să fie publicate într-o revistă științifică (nu prelua informații furnizate la conferințe de presă fără să vezi studiul propriu-zis); caută opinii critice față de cercetarea respectivă (numeroși cercetători din sănătatea publică sunt de părere că designul studiului respectiv nu ia în calcul efectele nocive ale alcoolului, precum riscul de alcoolism sau de cancer, pe termen lung). Reguli care se pot extrapola cu ușurință altor situații similare.

În căutarea unei corelații

    Un înlocuitor al zahărului – trehaloza – sporește virulența tulpinilor de Clostridium difficile, conform rezultatelor unui studiu publicat recent în revista Nature. Dr. Robert Britton, autorul studiului, profesor de virologie moleculară și microbiologie, a vrut să afle de ce infecțiile cu C. difficile au început să reprezinte o problemă comună în spitale și de ce în ultimii 15 ani au devenit cea mai frecventă cauză a infecțiilor dobândite în spitale în țările dezvoltate.
    Începând cu anul 2000, ribotipul RT027 – până la acel moment rar – a crescut în prevalență, infecțiile cu C. difficile devenind mai frecvente, mai severe, mai rezistente la tratament și mai mortale. Unul dintre factorii despre care se consideră că ajută linia RT027 să provoace epidemii este rezistența la antibioticele din clasa fluorochinolonelor. Însă rezistența la fluorochinolonă este caracteristică și altor tulpini de C. difficile, care nu au potențial epidemic. Britton și colaboratorii săi au căutat alți factori care ar ajuta linia RT027 să-și mărească virulența, testând cum aceasta răspunde la 200 de surse de hrană – zaharuri, aminoacizi și proteine care se regăsesc în intestinul gros. Echipa a descoperit că RT027 posedă genele necesare pentru a utiliza trehaloza ca sursă alimentară, dezvoltându-se de cinci ori mai repede în prezența acesteia.
    În 1995, trehaloza a fost aprobată ca aditiv alimentar în Japonia, iar din 2000, și în SUA. Însă studiul realizat de Britton și
colaboratorii săi nu trasează o cauzalitate directă între adoptarea pe scară largă a trehalozei ca aditiv alimentar și emergența liniilor epidemice de C. difficile. Pe de o parte, aditivul a fost aprobat mai mulți ani în Japonia fără a se observa o creștere a incidenței liniilor epidemice RT027 sau RT028, deși este posibil ca acest zahăr de sinteză să sporească virulența acestora. Pentru ca rezultatele studiului lui Britton să fie relevante din punct de vedere clinic, acesta va trebui să dovedească o asociere între severitatea infecției și nivelurile crescute de trehaloză în dietă sau în probe din scaun, arată prof. dr. Seth Walk, microbiolog la Universitatea de stat din Montana, care nu a luat parte la studiu. În prezent, Robert Britton caută să realizeze parteneriate cu medici clinicieni pentru un studiu viitor care va investiga dacă limitarea cantității de trehaloză din dietă ar îmbunătăți rezultatele finale ale pacienților infectați cu ribotipurile RT027 și RT028. Dacă aditivul alimentar se va dovedi un factor de risc pentru declanșarea infecției cu C. difficile sau pentru severitatea acesteia, pacienții la risc ar putea fi sfătuiți sa limiteze consumul acestui îndulcitor. Acest lucru ar putea fi dificil, pentru că la ora actuală trehaloza este folosită ca aditiv într-o gamă largă de alimente, de la produse de patiserie și înghețată până la brânzeturi și produse din pește.

O decizie controversată

    Cea mai nouă clasificare internațională a maladiilor (ICD) va include o secțiune dedicată medicinei tradiționale chinezești. Medicii din întreaga lume folosesc codurile diagnostic din ICD în practica zilnică, de la diagnostice clinice și decontări făcute la casele de asigurări de sănătate până la certificate de deces. Mai mult, codurile diagnostic sunt folosite și în epidemiologie și sănătate publică – pentru a monitoriza incidența și prevalența bolilor, precum și pentru a controla alocarea resurselor în sănătate.
    Lista este revizuită în medie o dată la zece ani, pentru a ține pasul cu progresele și descoperirile din domeniul sănătății. În prezent, medicii din întreaga lume folosesc a zecea versiune a ICD, care a fost adoptată oficial de Organizația mondială a sănătății (OMS) în 1994. A unsprezecea variantă a ICD este în acest moment în teste, urmând a fi aprobată cel mai probabil în cursul acestui an.
    ICD-11 va include în premieră o secțiune de diagnostice din medicina tradițională chineză, de exemplu: „stagnare de energie ch’i la nivelul ficatului”. Adepții medicinei bazate pe dovezi sunt indignați de această propunere, temându-se că includerea medicinei tradiționale în clasificarea internațională a bolilor va da o nemeritată credibilitate acestor practici. Într-un articol publicat pe site-ul Respectful Insolence, prof. dr. David Gorski, chirurg oncolog și susținător al medicinei bazate pe știință, cunoscut pentru opiniile sale critice asupra medicinei alternative, denunță faptul că OMS încearcă să „integreze șarlatania cu medicina adevărată” într-un sistem internațional de clasificări al bolilor care este folosit de întreaga lume civilizată.
    OMS spune însă că „folosirea capitolului dedicat medicinei tradiționale din ICD-11 este opțională, fiind creat pentru cei care doresc să înregistreze date epidemiologice referitoare la această practică medicală” și că „acest capitol nu ar trebui folosit pentru completarea rapoartelor de mortalitate”.

Mega-ministerul cercetării din China

    Săptămâna trecută, oficialii chinezi au dezvăluit planuri privind restructurarea actualului Minister al științei și tehnologiei (MST). Acesta își va extinde actualele prerogative pentru a include responsabilități precum finanțarea burselor de cercetare și recrutarea de cercetători străini. Anunțul a fost făcut în cadrul adunării naționale a Congresului, care are loc anual al Beijing. Cu acest prilej, guvernul Republicii Populare Chineze a anunțat că 15 ministere și agenții guvernamentale vor fi restructurate sau desființate.
    Astfel, Fundația națională pentru științe naturale (FNSN) – principala agenție guvernamentală care finanța burse de cercetare – va trece de sub jurisdicția Consiliului de Stat în subordinea MST, se arată într-un articol publicat în revista Nature. Această decizie va avea un impact major asupra cercetării și, deși oficialii chinezi se grăbesc să asigure cercetătorii că schimbarea le va fi benefică, unii se îndoiesc de această afirmație.
    FNSN este o agenție respectată în comunitatea oamenilor de știință din China, deoarece bursele sunt alocate pe baza unor evaluări transparente, de tip peer review. De asemenea, granturile acordate de FNSN reprezintă în prezent singura sursă de finanțare pentru studenții mediciniști. Anul trecut, fundația a finanțat 44.000 de proiecte individuale de cercetare. Pe de altă parte, MST administrează proiecte mari de cercetare, aliniate cu obiectivele naționale. Însă oamenii de știință au criticat adesea MST, deoarece a susținut și finanțat proiecte de cercetare pe baza unor criterii politice sau personale. „Trecerea FNSN în subordinea MST va complica cel mai probabil misiunea noastră”, a declarat Cao Cong, cercetător la Universitatea Nottingham din Ningbo, China.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe