Pentru cărţile cu adevărat „bune“ încălcăm o
regulă instituită în redacţie, anume aceea de a nu prezenta decât
apariţiile editoriale ale anului în curs. Acest compromis merită făcut pentru primul volum – din cele două anunţate: Gr. T. Popa, CONŞTIINŢĂ ŞI CUNOAŞTERE – vol. I, Lucrări ştiinţifice, ediţie alcătuită şi îngrijită de Dana Baran (Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ – Iaşi, 2010). Fireşte, această derivă, chiar dacă ne-am dori uneori, nu se poate prelungi oricât, prezentul şi actualitatea impunându-şi, la un ziar, prioritatea.
Volumul acum în discuţie apare într-o colecţie (Excellentia – 150) coordonată de istoricul ieşean prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, culegere care şi-a propus să reunească lucrări reprezentative, cu tematică stabilită de fiecare facultate a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, dedicate personalităţilor vieţii universitare din importantul centru ştiinţific şi cultural al ţării. Iar prilejul este cel legat de un eveniment aniversar – un secol şi jumătate de la fondarea acestei instituţii, eveniment care coincide cu inaugurarea învăţământului superior românesc organizat pe baze moderne. Fondată ca instituţie de învăţământ în pas cu timpul, la 26 octombrie 1860, Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii „Academii Vasiliene“, înfiinţată de Vasile Lupu în 1640, urmată de „Academia Domnească“ (1707), datorată lui Antioh Cantemir, fratele domnitorului de scurtă domnie, marele cărturar al vremii, Dimitrie Cantemir.
Editoarea, iatroistoricul Dana Baran, profesor
la disciplina de Istoria medicinii, nu se mulţumeşte numai în a culege
în acest volum lucrările ştiinţifice care l-au consacrat pe marele anatomist, cele referitoare îndeosebi la alcătuirea şi funcţionarea sistemului port hipofizar; neurocrinia şi producerea de cerebrostimulină hipofizară; structura pericardului; dubla inervaţie somatică şi simpatică a fibrei musculare striate etc., redactate în franceză şi engleză şi publicate în reviste de largă circulaţie, ci adaugă o notă asupra ediţiei, iar în deschidere – un studiu dezvoltat asupra vieţii, devenirii şi operei savantului (intitulat: „Grigore T. Popa, un cruciat al cunoaşterii“); apoi, utile repere biobibliografice, pentru cei – vai! – care astăzi nu prea ştiu cine a fost cel al cărui nume a fost atribuit în 1991 Universităţii de Medicină şi Farmacie din municipiul moldav. În „Notă asupra ediţiei“, editoarea precizează că sunt adunate texte ilustrative din creaţia ştiinţifică şi eseistică, „scrieri care-i definesc gândirea şi contribuţiile originale în plan biomedical, dar şi scrieri privind spiritul ştiinţific în România şi, îndeosebi în Moldova, statutul universităţii şi al universitarului în propria ţară, oraşul Iaşi şi instituţiile sale de asistenţă socio-medicală, portretul unor figuri reprezentative din istoria ştiinţei medicale româneşti şi universale“. De asemenea, se menţionează sursele principale de informaţie: Memoriul de titluri şi lucrări al profesorului, publicat în 1940, scrierile sale aflate la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ şi cea a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, precum şi volumele: Grigore T. Popa – Reforma spiritului, sub îngrijirea Petre Popescu Gogan şi Claudia Voiculescu, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2002, şi Ion T. Roşculescu – Profesorul Grigore T. Popa, în amintirea contemporanilor săi (din presa vremii), Ed. Sitech, Craiova, 2010. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru,
Viaţa medicală.
