În ciuda recentelor îmbunătăţiri din maternităţile britanice, una din patru femei sunt lăsate singure în timpul travaliului, conform unui studiu recent derulat de Care Quality Commission. Cifra este mai mare decât cea din ultimul studiu pe aceeaşi temă, publicat în 2010. Aproape o cincime din gravidele chestionate au apreciat că îngrijorările lor în timpul travaliului nu au fost luate în serios şi un sfert consideră că nu au primit la timp sau în doză suficient de mare anestezicul. Pe de altă parte, doar 9% din gravide nu au fost satisfăcute de curăţenia toaletelor. Comparând cu realitatea românească cifra este mai mult decât mulţumitoare, dar nu este cazul şi pentru autorităţile britanice. Inspectorul şef al spitalelor, profesorul Mike Richards, a declarat pentru „The Guardian“ că „în prea multe cazuri calitatea îngrijirii nu este suficientă“. Mai mult, eticheta folosită este „o imagine şocantă a acestor experienţe care ar trebui să fie pline de bucurie în această perioadă a vieţii unei femei, nu pline de teamă“. În Marea Britanie activează 4.800 de moaşe, număr considerat insuficient pentru necesităţile reale.

   Problemele reformei sănătăţii din Statele Unite (Obamacare) obligă administraţia de la Casa Albă să amâne termenul limită pentru încheierea de asigurări. Acest termen a fost deja amânat o dată, din aceleaşi motive: funcţionarea defectuoasă a site-ului HealthCare.gov. Noul sistem de asigurări ar trebui să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2014, dar autorităţile americane „încurajează“ companiile de asigurări să accepte înrolări şi după termenul limită de 23 decembrie, încă în vigoare. Consiliul editorial al prestigiosului „Washington Post“ consacră un editorial special problemelor Obamacare. Două sunt în mod special periculoase. Pentru a funcţiona, Obamacare are nevoie de un număr suficient de oameni sănătoşi care să-şi plătească asigurările astfel încât să existe bani pentru tratamentul celor bolnavi. Însă din cei 1,2 milioane de asiguraţi care ar fi trebuit să se înscrie până pe 1 decembrie, deocamdată au făcut-o doar 365.000. O a doua problemă importantă sunt practicile imorale prin care companiile de asigurări vor încerca să respingă persoanele cu patologii asociate, aceşti pacienţi nefiind la fel de profitabili. Deşi ilegală, o astfel de practică va fi greu de identificat şi penalizat. Însă, dacă aceste două probleme vor fi depăşite, scrie „Washington Post“, „sistemul medical mai raţional care va rezulta va merita preţul de a avea o intervenţie mai extinsă a guvernului pe piaţa medicală“. E un eveniment să citeşti o astfel de afirmaţie pe prima pagină a celui mai important cotidian american.

   Compania daneză Lundbeck a anunţat că ar putea lansa în 2017 un nou tratament pentru boala Alzheimer. Medicamentul, care deocamdată poartă identificarea Lu AE58054, este unul simptomatic cu efecte în special asupra funcţiei cognitive. El este testat în prezent în studii clinice de fază trei, dar nu va intra în competiţie cu alte proiecte mai ambiţioase prin care se încearcă dezvoltarea unui tratament etiologic. Ultimul medicament pentru tratarea bolii Alzheimer, Ebixa, a fost lansat tot de Lundbeck în urmă cu un deceniu. „Până în ziua în care vom putea vindeca boala, există o piaţă uriaşă pentru astfel de medicamente“, a declarat pentru Reuters directorul de cercetare al Lundbeck, Anders Pedersen.