Capitala Azerbaidjanului, Baku, a fost, între 12 şi 15 septembrie a.c.,
gazda celei de-a 61-a sesiuni a
Comitetului Regional OMS Europa. Printre temele discutate de reprezentanţii
celor 53 de state membre s-au numărat: Health
2020 – noua politică europeană pentru sănătate, experienţe în abordarea
determinanţilor sociali ai sănătăţii, reforma OMS pentru un viitor sănătos,
planuri de acţiune în bolile netransmisibile, TB MDR/XDR, HIV/SIDA, rezistenţa
la antibiotice, rolul Biroului Regional OMS pentru Europa.
Guvernare inteligentă pentru sănătate
La întâlnirea
Comitetului Regional OMS pentru Europa de la Baku, miniştrii sănătăţii şi alţi
oficiali de rang înalt din sănătate din cele 53 de ţări ale Regiunii OMS Europa
au discutat concluziile şi recomandările unui studiu cuprinzător care explorează
gândirea curentă şi practicile inovative legate de guvernarea pentru sănătate în
secolul 21. Cheia către noile modele de guvernare este recunoaşterea schimbării
în Europa, de la societăţile industriale la cele bazate pe cunoştinţe. Cele
cinci abordări inteligente ale guvernării sunt: sinergică – înţelegerea valorii colaborării între sectoare şi părţile
interesate, la toate nivelurile; mixtă
– utilizarea amestecului de regulamente şi persuasiune; adaptabilă – adaptare rapidă, anticiparea nevoilor viitoare prin prognoze îmbunătăţite şi promovarea
intervenţiilor multiple de la scară mică la nivel local şi de comunitate; respectuoasă – angajarea proactivă a cetăţenilor
pentru a le încuraja participarea, responsabilitatea şi îmbunătăţirea
rezultatelor; transparentă –
furnizarea dovezilor şi monitorizarea pentru etică şi responsabilitate prin
agenţii independente şi corpuri de experţi precum agenţii federale, comisii,
auditori.
Controlul bolilor netransmisibile
Bolile
netransmisibile precum cancerul, afecţiunile cardiace, bolile cronice
respiratorii şi diabetul dau 86% din decese şi 77% din povara bolilor în
Regiunea OMS Europa. Înaintea întâlnirii la nivel înalt a Adunării Generale a
Naţiunilor Unite, din 19–20 septembrie a.c., de la New York, miniştrii sănătăţii
din Europa au discutat, la Baku, acţiunile necesare pentru controlul acestor
boli. Se caută adoptarea măsurilor celor mai accesibile şi cost-eficiente, cu
beneficii nu doar pentru populaţie, ci şi pentru guverne, precum: taxarea
tutunului şi alcoolului, eliminarea grăsimilor trans din alimente şi înlocuirea lor cu grăsimi polinesaturate,
reducerea consumului de sare, îmbunătăţirea serviciilor pentru DZ şi boli
cardiace, a detectării şi terapiei cancerului. Planul de acţiune pentru
implementarea strategiei europene pentru prevenţia şi controlul bolilor
netransmisibile 2012–2016 a fost dezvoltat cu o consultare majoră cu ţările
membre, experţii şi organizaţiile partenere.
La aceeaşi
reuniune, s-a hotărât susţinerea unui plan riguros de acţiune pentru combaterea
tuberculozei multidrog rezistente (TB MDR) şi a celei cu rezistenţă extinsă la
antituberculoase (TB XDR), care se răspândesc cu o rată alarmantă în regiune. În
Europa de Vest, eşecul tratamentului TB MDR se înregistrează la 23% din pacienţi;
26% sunt pierduţi în urmărire; 19% decedează şi numai 43% sunt trataţi cu
succes. În Europa de Est şi Asia Centrală, rata succesului terapeutic este
estimată la 65%. Noul plan de acţiune ţine cont de noile tehnici de diagnostic,
modelele de îngrijire centrate pe pacient şi serviciile adaptate anumitor
populaţii. El include: bugete, ţinte şi cronologie; şase direcţii strategice,
precum colaborarea sau medicamente mai eficiente, vaccinuri şi teste; şapte
arii de intervenţie, între care îmbunătăţirea accesului la investigaţii şi
tratament. Ţările vor realiza planuri de acţiune naţionale pentru TB, vor îmbunătăţi
informarea publică, vor lucra intersectorial. Ţintele europene, de atins până
la sfârşitul anului 2015, sunt: scăderea la 20% a proporţiei cazurilor TB MDR
printre pacienţii anterior trataţi; diagnosticarea a cel puţin 85% din cazurile
TB MDR estimate; tratarea cu succes a cel puţin 75% din pacienţii înregistraţi
cu această formă de tuberculoză.
Un alt subiect a
fost prezentarea planului de acţiune al Biroului OMS pentru Europa, 2012–2015, în
vederea stopării creşterii răspândirii HIV pe continent. Cercetări publicate în
iulie a.c. arată că transmiterea sexuală a HIV poate fi redusă cu 96% prin
tratamentul precoce al persoanelor seropozitive şi cu 73% prin tratamentul
antiretroviral al partenerilor care nu au virusul. În 2009, doar 19% din adulţi
au primit medicaţia de care aveau nevoie, în ţările cu venit mic şi mediu din
estul Europei; aici se înregistrează şi cea mai rapidă creştere a epidemiei
HIV. Prioritatea o constituie stoparea noilor infecţii şi îmbunătăţirea
accesului la servicii. Trebuie depuse eforturi pentru: reducerea transmiterii
HIV pe cale sexuală şi intravenoasă (injectare de droguri) cu 50%, realizarea
de progrese în eliminarea infecţiilor noi la copii, creşterea numărului
persoanelor cu tratament antiretroviral, reducerea deceselor prin TB la jumătate
la pacienţii HIV+, până în 2015. Planul de acţiune cheamă la intervenţie rapidă,
angajament politic real, investiţii crescute şi răspuns cuprinzător, cu
parteneri puternici. El include obiective, indicatori şi ţinte pentru prevenţie,
diagnostic, tratament şi îngrijiri. O atenţie specială a fost acordată implicării
persoanelor cu HIV şi a societăţii civile în modelarea priorităţilor.
Reducerea abuzului de alcool
Cele 53 de ţări
din Regiunea OMS Europa au susţinut, la reuniunea de la Baku, un plan de
reducere a consumului nociv de alcool. În această regiune, consumul de alcool
este cel mai mare din lume (în medie echivalentul a 9,25 litri de alcool
pur/persoană/an), alcoolul fiind al doilea factor de risc pentru deces şi boală,
după fumat. În ultimii 15 ani, consumul a scăzut în vestul Europei şi a crescut
în est, cu diferenţe mari între ţări.
Planul european
de acţiune pentru reducerea abuzului de alcool 2012–2020 oferă o prezentare
generală cuprinzătoare a problemei şi opţiunile politice eficiente:
reglementarea preţului la alcool, sancţionarea conducătorilor auto care au
consumat alcool, restricţia comercializării alcoolului.
Cele cinci
obiective principale ale planului: creşterea gradului de conştientizare cu
privire la magnitudinea şi natura poverilor de sănătate, sociale şi economice
cauzate de abuzul de alcool; consolidarea şi diseminarea cunoştinţelor; creşterea
capacităţii de tratament a afecţiunilor legate de alcool; creşterea mobilizării
resurselor pentru acţiuni concertate; îmbunătăţirea supravegherii.
Dr. Margaret
Chan, director general OMS, s-a adresat participanţilor la reuniune, atrăgând
atenţia asupra valorilor care stau la baza dispoziţiilor din sănătate:
corectitudinea şi echitatea, recunoscând că acestea constituie partea dificilă în
actualul climat economic aspru. „Cea mai
mare provocare dintre toate trebuie să fie maximizarea câştigurilor în sănătate,
măsurabile şi echitabile, în timp ce bugetele pentru sănătate au stagnat sau au
scăzut“, a spus dsa, observând că aceste obiective pot fi atinse, mai ales
dacă vor fi aplicate politici de sănătate bazată pe dovezi. Dna dr. M. Chan a
subliniat, de asemenea, importanţa procesului de reformă a OMS. Concluzionând,
directorul general OMS a clarificat de ce organizaţia rămâne relevantă şi esenţială: „Lumea are nevoie de un gardian al sănătăţii
mondiale, un protector şi apărător al sănătăţii, inclusiv al dreptului la sănătate“.